Scaderea ratingului de tara va deprecia leul si va scumpi finantarea externa

Autor: Bancherul.ro
2008-10-28 13:08

Scăderea ratingului României de către S&P ar putea duce la deprecierea puternică a leului, aflat deja sub presiune, iar pe termen mai lung va scumpi finanţarea externă, ceea ce s-ar putea reflecta în temperarea mai abruptă a creşterii economice în 2009, spun analiştii.

Directorul de investiţii al InterAmerican Fond de Pensii, Radu Crăciun, se aşteaptă la o depreciere puternică a leului şi nu exclude intervenţii neaşteptate ale BNR, "prin majorări succesive ale dobânzii cheie, chiar şi între şedinţele de politică monetară", care să împiedice cursul de schimb să depăşească pragul de 4 lei/euro.

El estimează o majorare a dobânzii cheie la următoarea şedinţă de politică monetară, chiar şi cu 0,5 de puncte procentuale şi exclude, în aceste condiţii, posibilitatea reducerii rezervelor minime obligatorii.

"Este o veste extrem de proastă, iar impactul ei va fi destul de dur şi nu face decât să amplifice o situaţie economică deja îngreunată. Acestea sunt premisele unei acreditări extrem de dure", a mai spus, pentru NewsIn, Radu Crăciun.

Deficitul bugetar în creştere va fi finanţat mai greu

Reducerea ratingului de ţară va avea ca efect direct o majorare a costului finanţării deficitului bugetar, deja în creştere, atenţionează analiştii.

"Vestea duce automat la majorarea costurilor pentru emisiunile de eurobonduri ale României. Va trebui să vedem cum vom finanţa deficitul bugetar în creştere şi sper că infrastructura nu va avea de suferit", a explicat economistul-şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel, pentru NewsIn.

Şi Ciprian Dascălu, trader în cadrul Millennium Bank, consideră, că, pe termen lung, efectele se vor vedea în principal asupra costului finanţării în creştere, iar, pe termen scurt, moneda naţională va suferi o depreciere abruptă.

"Ar putea fi nevoie de ajustări bruşte pentru a contracara efectele, în contextul adâncirii deficitului bugetar. România nu a ştiut să profite de atâţia ani de exuberanţă ca să îşi pună lucrurile la punct, iar acum suportă consecinţele", a mai spus Dascălu.

De asemenea, traderul Millenium Bank se aşteaptă la o temperare a creşterii economice pentru anul următor. "Iniţial estimam o creştere economică de 4,5%. Este greu de spus cât va fi acum, însă, oricum, impactul nu este direct".

Majorările salariale, un argument principal în decizia S&P

Economistul-şef al BCR consideră că decizia S&P, luată la scurt timp după ce preşedintele Traian Băsescu a anunţat că a promulgat legea majorării salariilor din învăţământ, a venit ca o penalizare a "unor măsuri nesănătoase din punct de vedere macroeconomic". Pe termen lung, însă, Anghel consideră că România va reveni la "investment grade", calificativ important pentru atragerea investiţiilor străine de un stat.

"Nu ştiu dacă această revenire se va întâmpla în 2009, însă, pe termen lung, consider că vor reveni asupra ratingului. Pe de altă parte, ne aşteptăm şi la alte cereri pentru majorări salariale", a spus Anghel.

Totodată, Anghel consideră că reducerea ratingului de ţară "nu e 100% explicabilă, având în vedere că, dacă s-a plecat iniţial de la ideea unui deficit de cont curent în creştere, anul acesta indicatorul a scăzut ca pondere în produsul intern brut".

"De asemenea, între România şi Bulgaria, decalajul a devenit deja destul de mare", a completat Anghel.

În primele opt luni ale acestui an, deficitul de cont curent al României a crescut nesemnificativ, cu 1,55% până la 10,006 miliarde euro, de la 9,853 miliarde euro în acelaşi interval din 2007, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). În primul semestru al anului, economia României a crescut cu 8,8%, produsul intern brut ajungând la 195,8 miliarde lei (53,3 miliarde euro).

"Mi se pare o decizie nejustificată, dacă ne uităm la Ungaria, o ţară cu un rating mai ridicat, dar cu o situaţie economică mult mai proastă. Oricum, impactul va fi extrem de negativ pentru România", a declarat, pentru NewsIn, economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru.

Europarlamentarul Daniel Dăianu consideră, însă, că principalul avantaj al Ungariei este "un deficit de cont curent mult mai redus".

"Motivul pentru care Ungaria are un rating de ţară mai ridicat este deficitul de cont curent, la jumătate faţă de al României. În plus, statul vecin are un istoric de rating mai bun ca România", a spus Dăianu, pentru NewsIn

Scăderea ratingului de ţară ar putea speria investitorii, însă România păstrează avantajul unei pieţe în creştere

Referitor la efectul asupra investiţiilor străine, Radu Crăciun consideră că decizia va duce la "ieşiri importante de capital, care vor pune presiune asupra cursului", în condiţiile în care România e mult mai conectată decât în trecut la mediul financiar internaţional.

Pe de altă parte, Lucian Anghel se aşteaptă la un impact nesemnificativ asupra investiţiilor străine.

"Avem avantajul unei pieţe în creştere faţă de alte ţări. Impactul crizei financiare mondiale va fi mai redus faţă de alte state, iar investiţiile vor fi, în continuare, susţinute, mai ales dacă ne referim la investitorii strategici", a adăugat Anghel.

Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's a anunţat, luni, că a coborât cu o treaptă ratingurile României pentru împrumuturile în valută, de la 'BBB-/A-3' la 'BB+/B', şi pentru creditele în lei pe termen lung, la 'BBB-', ca urmare a riscurilor legate de finanţare. În schimb, agenţia a menţinut ratingul 'A-3' pentru împrumuturile în lei pe termen scurt. Calificativul pentru transfer şi convertibilitate a fost coborât la 'BBB+', de la 'A-'. Ratingurile au perspectivă negativă.

După decizia de coborâre a ratingurilor, leul s-a depreciat peste 7 bani (2%) în mai puţin de o jumătate de oră, până la 3,7650 lei/euro, însă ulterior a recâştigat o parte din terenul pierdut, fiind cotat cu 3,73 lei/euro în jurul orei 18:00.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 863

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)