Inflația anuală a crescut marginal

Autor: Dan Palangean
2024-11-13 10:21

Inflația anuală a crescut marginal în octombrie 2024 până la 4,67%, potrivit datelor publicate de INS.

Prețurile au avansat per total cu 0,62% (peste valoarea de 0,57% din octombrie 2023), în principal sub efectul creșterii prețurilor la combustibil, legume și fructe proaspete. Totodată se poate observa un avans, difuz dar generalizat, al prețurilor la o gamă largă de produse.

Inflaţia MEDIE anuală a coborât la 5,8%, de la 6,1% anterior, iar creșterea prețurilor de la începutul anului în curs a ajuns la 4,41%, epuizînd spațiul disponibil în estimarea oficială din august.

Atenție, valoarea de referință pentru politica monetară, indicatorul CORE 2 ajustat, a urcat până la +0,65%, în creștere pentru a patra lună consecutiv.

Pe metodologia europeană, inflația înregistrată de România în octombrie 2024 a fost de 0,71%, peste cea pe model național, iar rata anuală a inflației a fost de 5%, cu 0,3 puncte procentuale peste cea autohtonă (media pe ultimele 12 luni a ajuns la 6,1%). Acestea sunt datele în termeni comparabili pe plan internațional, ce vor fi prezentate de Eurostat.

Prețurile produselor alimentare au crescut într-un ritm superior (+0,75%) față de cel general. Creșterile de la unele produse, precum fructe proaspete (+7,88%) sau legume și conserve de legume (+2,37%), au fost însoțite de avansuri semnificative la produse de bază precum carne (+0,34%0, pâine (+0,36%) sau lactate (+0,41%).

Cea mai mare contribuție la creșterea inflației a adus-o scumpirea combustibililor (+1,51%, după -1,86% anterior), cu efect de aproape un sfert din inflația per total.

Indicele produselor nealimentare a fost relativ ridicat (+0,53%), în contextul unor creșteri de +1,22% la îmbrăcăminte, 1,92% la încălțăminte sau 0,50% la produse de uz casnic și mobilă. 

Sectorul energetic a avut, oarecum surprinzător, o influență în sensul temperării inflației, după -2,08% la energia electrică (efect -0,10 puncte procentuale pe IPC !) și -0,93% la gaze.

De reținut, însă, avansul de +2,58% la energia termică, bizar creditată cu doar 0,43% ca pondere în coșul de consum.

Pe segmentul de servicii, indicele s-a situat ușor sub media generală (+0,59%), cu cele mai semnicative creșteri la cinematografe, teatre etc. (+1,76%), igienă și cosmetică (+1,08%) și la îngrijire medicală (+0,93%).

Transportul aerian s-a ieftinit cu -23,45% față de luna anterioară dar a păstrat un +9,80% pe ultimele 12 luni. De reținut scăderile înregistrate în luna octombrie 2024 la telefon (-1,23%) și la poștă și telecomunicații (-0,66%).

Din păcate, indicatorul CORE 2 ajustat, important pentru politica monetară, a crescut (din nou și cam repede) până la +0,65% (peste nivelul de la finele T1) , după ce atinsese în iunie cea mai mică valoare de la începutul anului (+0,27%).

În contextul incertitudinilor în creștere, datele confirmă păstrarea prudentă a dobânzii de politică monetară.

Situația rămâne problematică

Situația rămâne problematică, după majorarea pensiilor cu circa 40% în termeni nominali (+33% ca putere de cumpărare) și a menținerii unui ritm ridicat al majorărilor salariale în termeni reali (peste 8%), deși productivitatea muncii a fost în scădere de la începutul anului.

Cererea astfel inflamată nu și-a găsit o contrapartidă în rezultatul economic anemic (+0,7% pe primul semestru).

Astfel, traiectoria inflației a fost repoziționată semnificativ mai sus pe termen scurt. Respectiv, 4,9% în loc de 4% la finalul lui 2024, după ce la finele T3 se ajunsese la 4,6% în loc de 4,2% iar efectul de bază va fi defavorabil în ultimele două luni ale anului. Context care a dus la menținerea dobânzii de politică monetară.

Interesant, cea mai recentă estimare pentru T4 2024 este similară cea din urmă cu un an (4,8%). Totodată, cea pentru T4 2025 s-a modificat marginal (de la 3,4% la 3,5%), diferența fiind dată de traiectoria care implică o inflație medie anuală semnificativ mai ridicată.

Din datele oficiale disponibile, 3,9% ca medie a valorilor de final de perioadă, în loc de 3,3% anterior, probabil undeva în apropierea celor 4,2% oferite de CNSP pentru anul 2025 în prognoza de vară (cea de toamnă se lasă așteptată).

Cert este că, pe termen foarte scurt, vor fi greu de înlocuit valorile din noiembrie și decembrie cu unele mai reduse. De-abia în intervalul ianuarie - martie 2025 s-ar putea reintra pe o traiectorie de scădere (sub rezerva unor indexări mai rezonabile ale veniturilor decât cele prefigurate, strict logic raportate la viitor, nu la trecut) iar o anumită revenire a inflației în T2 2025 apare ca foarte probabilă.

Se va încerca, pe parcursul anului viitor, o stabilizare la limita superioară a intervalului țintă de 2,5%+/-1%.

Ar fi nevoie de politici publice dificil de pus în practică, pentru a limita creșterea nesustenabilă a cererii (controlată deocamdată prin politica monetară) dar fără a împinge economia în recesiune.

Modalitatea de retragere a subvenției la tarifarea curentului electric, cu pondere relativ ridicată în coșul de consum (4,69%), unde scumpirea se anunță a fi de ordinul zecilor de procente, va fi critică.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 230

Taguri: statistici economice  Banca Nationala a Romaniei (BNR)  statistici BNR  Institutul National de Statistica (INS)  Macroeconomie  inflatia  

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)