Guvernul Ponta a castigat eroic batalia cu FMI: a reusit dublarea deficitului, de la 0,9% cat spuneau "sursele" la 1,8%!

Autor: Bancherul.ro
2014-12-09 12:59

Fata de un deficit bugetar dar doar 0,9% din PIB, asa cum ar fi cerut, chipurile, FMI, citat de "surse", guvernul Ponta a reusit o performanta demna de invidiat: dublarea deficitului, la 1,8%. De fapt, este vorba de un nivel putin mai mare fata de tinta agreata la semnarea acordului, de 1,4%, asadar un plus de 0,4 puncte de deficit destinat cofinantarii proiectelor din fonduri europene.

Iata deci ca "sursele" au reusit sa faca din guvernul Ponta un erou in "luptele" cu FMI. Ramane de vazut daca "sursele" vor fi confirmate oficial de reprezentantii FMI si ai Comisiei Europene sau daca nu cumva au avut rolul de a face din guvern un erou.

"Sursele" citate de presa au relatat ca FMI a dorit un deficit de doar 0,9% din PIB intrucat nu ar mai trebui sa existe o diferenta intre cele doua tipuri de calul al deficitului: cash (calculat pe baza platilor efective realizate intr-un an) si ESA (calculat pe baza angajamentelor de plata si a termenelor convenite pentru achitarea obligatiilor, asadar luandu-se in calcul si sumele inca neplatite).

FMI: Proiectul de buget pe 2015 include o tinta de deficit cash de 1,8% din PIB si un deficit de 1,2% din PIB in termeni ESA

Declaraţie la încheierea vizitei comune în România a Delegaţiei Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene:

Echipele Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene (CE) au efectuat o vizită la Bucureşti în perioada 2 decembrie – 9 decembrie 2014, pentru discuţii tehnice privind bugetul pentru anul 2015.

Echipele împreună cu autorităţile au ajuns la o înţelegere generală cu privire la bugetul anului 2015, în concordanţă cu ţintele din program, susţinut de un Acord Stand-By cu FMI şi de Asistenţa CE pentru balanţa de plăţi.

Proiectul de buget include o ţintă de deficit cash de 1,8 la sută din PIB şi un deficit de 1,2 la sută din PIB în termeni ESA.

Acest lucru este în concordanţă cu îndeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO) care, în anul 2015, se situează la 1,0 la sută din deficitul PIB în termeni structurali (în bază ESA), pe fondul unei absorbţii mai mari a fondurilor Uniunii Europene.

O misiune comună care va avea drept scop o evaluare completă a acestui program se va afla la Bucureşti în luna ianuarie."

Declaraţiile premierului Victor Ponta după încheierea negocierilor pe tema bugetului între guvern și delegația formată din reprezentanții FMI, CE și BM

Victor Ponta: Bună ziua! Aş dori să vă comunic acordul de principiu pe care astăzi urmează să-l finalizăm împreună cu partenerii noştri internaţionali - Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Vorbesc despre un acord de principiu legat de bugetul pe 2015, deoarece discuţiile tehnice vor continua şi astăzi, pentru îndeplinirea tuturor procedurilor. Însă, pe baza acestui acord de principiu şi a datelor de bază pe care vi le voi prezenta în continuare, putem să finalizăm, în zilele care urmează, proiectul de buget pentru anul 2015, în aşa fel încât, vineri dimineaţă, într-o şedinţă extraordinară a guvernului, să aprobăm proiectul de buget şi să-l trimitem către parlament. Aceşti parametri, în baza cărora vom construi bugetul pe 2015, se referă la următoarele aspecte importante.

În primul rând, nu va exista şi nu se construieşte bugetul pe baza nici unei taxe sau impozit suplimentar în anul 2015. Aşa cum am anunţat de mai multe ori, bugetul se închide, practic, din punctul de vedere al construcţiei sale - venituri şi cheltuieli - fără a introduce pe parcursul anului 2015 vreo altă taxă şi impozit. Evident, cota unică de 16% rămâne în vigoare. Există o taxă care se reduce - şi care a fost luată în calcul la construcţia bugetului, şi anume taxa pe construcţii speciale - de la 1,5% la 1%, probabil că azi va fi la Camera Deputaţilor, la votul final, proiectul de lege care consfinţeşte această scădere. Important este că bugetul este construit cu venituri rezultate din reducerea de la 1,5% la 1% a taxei pe construcţii speciale. Era un obiectiv fundamental.

Al doilea lucru: toate măsurile, fie de stimulare economică, fie de dreptate socială, deja în vigoare, sunt incluse în buget. Mai concret, reducerea constribuţiilor de asigurări sociale cu cinci puncte procentuale este în vigoare, rămâne în vigoare şi este inclusă în buget; scutirea de impozit a profitului reinvestit; indexarea pensiilor cu... majorarea, de fapt, că e mai mult decât o indexare, cu 5%; şi creşterea venitului minim garantat în plată de la 350 la 400 de lei; de asemenea, dublarea alocaţiilor pentru copiii din familiile cu venituri reduse şi indexarea cu 16% a indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi; la fel, reintrarea în plată a drepturilor deja alocate, şi care au fost amânate, privind persoanele cu merite în Revoluţia din '89 - ştiţi foarte bine, a fost o discuţie destul de lungă pe această temă.

Deci, nu se măreşte nici o taxă şi nici un impozit. Tot ceea ce s-a adoptat este inclus în bugetul pe 2015. Mai mult, creşterea salariului minim - 975 de lei de la 1 ianuarie şi 150 de lei de la 1 iulie. Şi, mai mult decât atât, ceea ce am obţinut şi cred că este un lucru bun pentru stabilitatea bugetară pe termen mediu şi lung, în 2015 vom plăti şi ultimele titluri executorii pe 2016. Aveam de plătit, în 2015, către profesori şi către alte categorii de angajaţi ai statului hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile - le-am plătit acum, în 2014. În acest fel, pe cele din 2016 le ducem în 2015.

Este ultima plată pe care o avem de făcut şi, practic, în acest moment, închidem acele datorii ale bugetului generate de procesele pierdute de Guvernul României, începute în perioada 2010-2011, cu diverse categorii de bugetari. Cred că este o veste bună în primul rând pentru cei care au de primit aceşti bani, dar şi pentru faptul că, în 2016, în sfârşit, nu va mai exista această problemă din trecut a hotărârilor judecătoreşti şi a datoriilor pe care guvernul şi bugetul le au pentru diverse categorii de bugetari.

Datele principale pe care se construieşte bugetul se referă la un deficit de 1,83% din Produsul Intern Brut. Este un deficit pe cash deficit care, pe de o parte, răspunde dorinţei de a arăta rigurozitate bugetară şi capacitate de atingere a obiectivelor noastre asumate prin Tratatul fiscal, inclusiv acel 1% deficit strutural pe care România s-a obligat să îl îndeplinească. Pe de altă parte, însă, nu pune o presiune mult prea mare pe cheltuieli - şi în special aici vorbim şi de drepturi salariale, drepturi sociale, cât şi proiecte de investiţii, fie cele finanţate din fonduri europene, fie cele din bugetul de stat.

Practic, vom avea un buget în sumă totală de 238 de miliarde de RON, din care 225 sunt venituri şi 13 miliarde este deficitul de 1,83% din Produsul Intern Brut.

De asemenea, s-a luat în considerare şi s-a acceptat de către partenerii noştri internaţionali estimarea unei creşteri economice egale cu cea din 2014, de 2,5% din Produsul Intern Brut.

Mai vreau să precizez că, pentru proiecte cofinanţate, pentru proiecte europene pe care, sigur, le cofinanţăm din bugetul de stat, sunt prevăzute, fiind vorba despre două exerciţii bugetare care se suprapun - 2007-2013 şi 2014-2020 - sunt prevăzute sume suplimentare: 19 miliarde de lei pentru proiecte europene din bugetul de stat, plus nouă miliarde pentru autorităţi publice locale. Deci, aproape 28 de miliarde de lei sunt pentru cofinanţarea proiectelor europene în anul 2015.

Vreau să precizez că toate acordurile deja încheiate referitoare la creşterea veniturilor persoanelor angajate în sistemul de sănătate şi în sistemul de educaţie, acea creştere negociată şi agreată cu guvern cu reprezentanţii din cele două domenii, este, de asemenea, inclusă în buget.

Şi am reuşit, în acest moment, să rezolvăm o problemă importantă, chiar dacă cu un impact bugetar mai redus, şi anume scăderea TVA-ului la pachetele all-inclusive din turism de la 24 la 9%, pentru că era o problemă de competitivitate a sectorului de turism din România şi cred că impactul bugetar este de 100 de milioane de lei, este inclus în acest buget.

Acestea sunt principalele date ale bugetului pe 2015. Repet, bugetul va fi, sper, finalizat până vineri dimineaţă, după care va fi transmis către parlament, iar delegaţia Comisiei Europene, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială va reveni pentru întâlnirea şi review-ul, analiza implementării acordului, la sfârşitul lunii ianuarie.

Aceasta a fost o misiune tehnică, centrată în special pe construcţia bugetului pe 2015. Iar, m-a anunţat foarte clar, că dacă în primul semestru al anului 2015 această tendinţă de creştere economică, de creştere a încasărilor la buget şi de încadrare în ţintele de deficit se păstrează - lucru pe care eu îl cred, pe baza datelor din ultimii doi ani şi jumătate, absolut posibil - atunci urmează să examinăm, în discuţiile pe care le vom avea cu dânşii, noi măsuri de relaxare fiscală, în special mă refer aici la reducerea TVA pentru produse agricole, acesta fiind obiectivul următor în măsura în care această tendinţă pozitivă reuşim să o păstrăm în perioada următoare.

Pe baza acestor date, vom întocmi proiectul de buget, îl vom transmite parlamentului şi, săptămâna viitoare, împreună cu ministrul bugetului, voi adresa solicitarea tuturor grupurilor parlamentare - începând bineînţeles cu grupurile parlamentare care susţin guvernul, dar şi grupurile parlamentare aflate în opoziţie - să avem o discuţie pe această temă a bugetului de stat.

Aici nu e vorba să voteze bugetul, e vorba, totuşi, să-l înţeleagă şi să aibă toate datele, poate vor fi amendamente sau idei bune, încadrându-ne în aceste date pentru a îmbunătăţi proiectul de buget şi mai ales de a discuta priorităţile în acest domeniu pentru anul 2015, şi anume trimiterea în parlament şi adoptarea, printr-un efort politic cât mai consensual posibil, a noului Cod fiscal, care este aproape finalizat, a Codului de procedură fiscală şi a Legii privind redevenţele, toate acestea având nevoie, însă, nu doar de sprijin politic larg, dar şi de o discuţie cât mai amplă, o dezbatere publică cât mai amplă şi de o asumare a faptului că şi Codul fiscal, şi Codul de procedură fiscală, şi Legea redevenţelor vor fi instrumente legislative stabile şi predictibile, adică nu se schimbă odată cu alegerile sau cu guvernul, ci rămân pentru o perioadă cât mai lungă de timp, acest lucru ajutându-ne să dăm mesajul de stabilitate şi predictibilitate de care toată lumea are nevoie. Acestea sunt datele principale. Aş vrea să nu vă supăraţi, vor da miniştrii, - ministrul de finanţe şi ministrul bugetului, la finalizarea discuţiilor tehnice, alte detalii.

Reporter: /.../ suma necesară pentru înzestrarea /.../

Victor Ponta: Cei 0,3% din PIB, în plus - e foarte corectă întrebarea şi e important să vă răspund, trebuia, de fapt, să vă spun eu acest lucru - 0,3% în plus la deficit pentru cheltuieli militare, pe care noi l-am solicitat la ECOFIN şi care a fost agreat de principiu, nu este inclus aici. Reprezentantul Comisiei Europene nu a avut mandat în acest sens. Am avut o discuţie cu domnul preşedinte în funcţie, domnul preşedinte Băsescu, voi avea o discuţie şi cu preşedintele ales, domnul Iohannis, pentru că decizia de a primi, de a acorda României această derogare pentru cheltuieli militare de 0,3% din PIB se poate lua doar în Consiliul European. Or, fie la consiliul de acum, din 17-18, ori la consiliile următoare, România va reveni cu această solicitare, dintr-un motiv foarte simplu de înţeles: suntem la graniţa cu Ucraina, suntem la graniţa unui conflict sau a unor conflicte deocamdată îngheţate - vorbesc de Transnistria, de regiunea din estul Ucrainei - avem niște obligaţii pe care ni le-am asumat la summit-ul NATO şi evident că sperăm ca, în Consiliul European, România să obţină. Azi, însă, reprezentantul Comisiei Europene, pe bună dreptate, a spus că nu are mandat pentru aşa ceva şi că o decizie poate fi luată doar de către Consiliul European.

Reporter: Domnule premier, dar să înţelegem că pe deficitul acesta, de 1,83, atât FMI, cât si Comisia şi-au dat acordul.

Victor Ponta: Sigur, bineînţeles, altfel nu v-aş fi anunţat acest lucru. 1,83 pe cash, 1,2 ESA, 1 este deficit structural.

Reporter: Incluzând aici partea de cofinanţare.

Victor Ponta: Sigur că da. Cei 19 miliarde buget de stat şi 9 miliarde autorităţi publice locale - cofinanţarea proiectelor europene, atât cele din exerciţiul anterior, care se încheie în 2015, cât şi noile proiecte.

Reporter: Deci suplimentarea la confinanţare ar veni 0,4...

Victor Ponta: 0,4, practic. E 1,4 pe MTO, 0,4 cofinanţare. Ce nu am obţinut - şi am şi precizat că nu se poate obţine în discuţia de aici, de la Bucureşti - cele 0,3 procente legate de armată, de cheltuieli militare, care pot fi obţinute doar în Consiliul European. Dacă le obţine domnul preşedinte Băsescu în 17-18 e bine, dacă nu, probabil viitorul preşedinte, domnul Iohannis, trebuie să le obţină în următoarele discuţii.

Reporter: Alţi parametri mai importanţi mai sunt în discuţie de negociat?

Victor Ponta: Nu, eu v-am prezentat principalele date şi mai departe totul este la nivel tehnic, da?

Reporter: O altă întrebare, dacă se mai poate...

Victor Ponta: Vă rog.

Reporter: ... pe o altă temă: dacă guvernul va promova o ordonanţă de urgenţă, sau actuala majoritate parlamentară, în parlament - un proiect de lege cu privire le decizia CCR de săptămâna trecută, privind controlul judiciar...

Victor Ponta: Eu nu cred că este o problemă a majorităţii parlamentare, cred că este o problemă a parlamentului în ansamblu. Pentru că acel articol a fost adoptat de către parlament, Curtea Constituţională a solicitat modificarea. Am discutat cu ministrul justiţiei ca, mâine, să vină în guvern cu modificarea, după care, sigur, parlamentul are timpul necesar în această sesiune să o şi adopte.

Reporter: Deci o veţi promova ca ordonanţă şi, ulterior, va intra...

Victor Ponta. Nu, nu, nu, proiect de lege, pentru că este timp, proiect de lege. Din moment ce există un acord politic din partea tuturor grupurilor parlamentare - că nu e doar majoritate contra minoritate, bănuiesc că toată lumea este de acord - atunci se poate trece prin parlament în această sesiune. Parlamentul lucrează cel puţin până în data de 23, da? Important este să fie actul normativ şi, mâine, ministrul justiţiei îl prezintă în şedinţa de guvern.

Reporter: În privinţa taxelor şi impozitelor locale pentru persoane fizice vor exista modificări anul viitor, în sensul creşterii acestora?

Victor Ponta: Nu, nu.

Reporter: În ceea ce priveşte reducerea TVA, spuneaţi că se va discuta în ianuarie o nouă reducere la produsele...

Victor Ponta: Nu, se va discuta în baza încasărilor şi a execuţiei bugetului pe primul semestru.

Reporter: Am înţeles. Asta înseamnă că se menţine reducerea TVA la pâine...

Victor Ponta. Sigur că da, sigur că da...

Reporter: ... de la 24 la 9%. Și au fost discuţii cu cei de la FMI şi în ceea ce priveşte o reducere per total a TVA? Că ştiu că, la un moment dat, declara domnul ministru delegat pentru buget că ar fi posibilă o reducere cu un procent, două, trei.

Victor Ponta: Acum, de la 1 ianuarie, nu este posibil, că nu sunt banii necesari. Vedeţi că, o săptămână, am încercat în toate felurile să încăpem cu toate măsurile pe care le avem de făcut. Dacă există acest trend pozitiv de încasări bugetare şi de creştere economică, este următorul... Ştiţi, cum a fost şi cu CAS-ul: reducerea CAS nu am putut să o facem de la 1 ianuarie 2014, a fost obiectivul anului 2014, l-am realizat, rămâne în vigoare. Acum, următorul obiectiv de politică fiscală este reducerea TVA pentru produsele agricole.

Reporter: Şi care ar fi prioritatea? Carnea, laptele, ouăle, produsele bio...

Victor Ponta: Produsele agroalimentare de bază.

Reporter: Toate?

Victor Ponta. Asta urmează să stabilim, câţi bani avem. Că, dacă am putea la tot, am face la tot, e problema de cum stăm cu încasările. Vă mulţumesc, o zi bună!

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 1150

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)