FMI recomanda BNR sa permita o volatilitate mai mare a cursului de schimb valutar. Nivelul de echilibru al cursului indica o usoara supraevaluare a leului, de 2,1%

Autor: Bancherul.ro
2015-03-29 19:37

Fondul Monetar International (FMI) recomanda BNR sa intervina mai putin pe piata valutara si sa permita o volatilitate mai mare a cursului de schimb, pentru a trece gradual la o politica de tintire completa a inflatiei. Fondul mentioneaza ca in urma discutiilor cu Mugur Isarescu acesta a fost de acord sa mai slabeasa fraiele leului, insa cu prudenta, pentru a nu-i afecta prea mult pe cei cu credite in valuta.

FMI precizeaza ca un curs mai liber este necesar pentru imbunatatirea cadrului politicii monetare, in vederea trecerii graduale spre un regim de targetare a inflatiei pe deplin dezvoltat. Acest lucru s-ar putea realiza prin reducerea rolului cursului de schimb in cadrul politicii monetare si ingustarea in continuare a coridorului de dobanda (diferenta dintre ratele de dobanda aferente celor doua facilitati ale BNR: de creditare si de depozit, care in acest moment este de 4 puncte procentuale).

Prin reducerea coridorului de dobanda se va diminua diferenta dintre dobanda de politica monetara si ratele pietei interbancare si va imbunatati claritatea semnalelor de politica monetara si canalul de transmitere a acesteia, apreciaza Fondul.

FMI: Cursul este in linie cu fundamentele economiei

Analiza FMI cu privire la cursul de schimb arata ca “leul este in general in linie cu fundamentele pe termen mediu”.

Rezervele valutare sunt in adecvate, respectand cei mai ridicati indicatori privind acoperirea cu rezerve a deficitelor, mai precizeaza FMI.

In acest context, fondul recomanda “limitarea interventiilor pe piata valutara realizate in vederea atenuarii volatilitatii excesive si mentinerea unei abordari prudente, prin acumularea moderata de rezerve, avand in vedere mentinerea riscurilor externe.”

Fondul mentioneaza ca in urma discutiilor cu BNR, aceasta s-a aratat “prudenta cu privire la ritmul trecerii la o tintire completa a inflatiei si au fost de acord cu analiza fondului privind competitivitatea externa si adecvarea rezervelor.

“O trecere graduala spre o tintire completa a inflatiei este avuta in vedere de catre BNR, insa aceasta considera, pe de alta parte, ca si cursul valutar are rolul sau, intrucat euroizarea din bilanturile bancilor este semnificativa”, arata FMI.

BNR a recunoscut si importanta mentinerii unor rezerve valutare ridicate, in special pentru prevenirea incertitudinilor ridicate din pietele financiare internationale, insa a aratat, pe de alta parte, ca acumularea de rezerve implica si costuri.

Un studiu publicat de FMI arata ca o volatilitate mai mare a cursului de schimb ar fi acum mai putin ingrijoratoare, intrucat ponderea creditelor in valuta este in scadere iar impactul cursului asupra inflatiei a scazut semnificativ dupa adoptarea de catre BNR a strategiei de tintire directa a inflatiei, in 2005.

Pe de alta parte, “potrivit opiniei unora dintre directorii FMI, cursul valuar ar trebui sa aiba un rol tranzitoriu in cadrul politicii monetare, data fiind euroizarea inca semnificativa in bilanturi, cu vulnerabilitatile asociate.”

Studiu FMI: cursul se transmite mult mai putin in inflatie

Un studiu publicat de FMI arata ca tintirea directa a inflatiei, strategia de politica monetara adoptata de BNR din 2015, a avut ca efecte reducerea preturilor de consum si de productie, a ancorat mai bine asteptarile inflationiste (un jargon al bancilor centrale care inseamna ca publicul se asteapta la cresteri de preturi mai mici) si a redus rolul cursului de schimb in cadrul inflatiei.

Astfel, studiul arata ca gradul de transmitere in inflatie a cursului de schimb (exchange rate pass-through), adica influenta devalorizarii leului fata de alte valute (euro sau dolarul) asupra preturilor, a scazut de la 45% inainte de trecerea la tintirea inflatiei la sub 10% in prezent, in cazul indicelului preturilor de consum (CPI) si 25% in cazul indicelui preturilor de productie (PPI).

Reducerea gradului de transmitere a cursului in inflatie este mai putin prevalenta in cazul perechii leu/euro, comparativ cu leu/dolar.

In plus, noteaza studiul FMI, cursul de schimb are o pondere de doar 5% in fluctuatiile preturilor de consum, fata de 10-30% anterior, pretul materiilor prime internationale, precum petrolul, jucand acum un rol mai important decat cursul de schimb in influentarea inflatiei.

Studiul FMI arata ca impactul transmiterii cursului asupra inflatiei depinde de regimul politicii monetare si de nivelul inflatiei din economie.

Astfel, transmiterea cursului de schimb in inflatie este mai redusa intr-un mediu de inflatie scazuta si de volatilitate minima a acesteia.

In al doilea rand, credibilitatea unui regim cu inflatie redusa si o comunicare clara a bancii centrale pot ajuta la ancorarea asteptarilor inflationiste din economie si pot reduce partial vulnerabilitatile economiei fata de socurile externe.

In al treilea rand, noteaza studiul FMI, “reducerea gradului de transmitere a cursului in inflatie, in contextul ponderii creditelor in valuta, sugereaza ca Romania isi poate permite o mai mare flexibilitate a cursului de schimb, ceea ce va reduce si mai mult influenta acestui asupra preturilor”.

Dupa cum arata alte studii, o crestere a volatilitatii cursului ar putea duce la o scadere a gradului de transmitere in inflatie (Corsetti, Dedola and Leduc, 2009).

Iar daca reducerea gradului de transmitere a cursului in inflatie devine permanenta, atunci reprezinta o evolutie favorabila pentru o convergenta sustenabila a inflatiei in vederea indeplinirii criteriilor de convergenta pentrua aderarea la zona euro intr-un orizont pe termen mediu si lung (Bernie and Bijsterbosch, 2011).

Nivelul de echilibru al cursului indica o usoara supraevaluare, cu 2,1%

FMI apreciaza intr-o analiza privind nivelul de echilibru al cursului de schimb real, ca leul este usor supraevaluat, cu 2,1%.

Fondul a ajuns la aceasta concluzie pe baza metodologiei standard al Grupului Consultativ privind Ratele de Schimb (CGER) privind stabilirea cursului de echilibru, potrivit caruia cursul de schimb real trebuie sa fie in linie cu fundamentele pe termen mediu.

Balanta macroeconomica indica un nivel al deficitului de cont curent de 3,3%, sub norma curenta de 4,1% din PIB. Daca se presupune ca doar cursul de schimb ar produce o ajustare a contului curent, atunci ar fi necesara o apreciere a cursului cu 3,1% pentru a inchide diferenta dintre cele doua niveluri ale deficitului de cont curent.

Similar, analiza sustenabilitatii externe arata o subevaluare modesta, de 3,2%, dat fiind ca norma actuala privind deficitul de cont curent necesara pentru mentinerea unei pozitii a investitiilor straine la nivelul actual (60% din PIB) este mai mare decat deficitul curent.

Fondul precizeaza ca dupa criza salariul mediu din Romania a crescut, reflectand cresterile de productivitate, insa avertizeaza ca viitoarele cresteri ale salariului minim ar trebui facute cu prudenta, pentru a nu afecta productivitatea.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 2305

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)