Cum se pregateste BNR pentru situatii neprevazute si gestiunea crizelor financiare: bancile vor fi puse sa plateasca mai mult la Fondul de restructurare bancara

Autor: Bancherul.ro
2013-07-11 00:05

BNR arata, in raportul anual pe 2012 publicat recent, cum se pregateste pentru situatii neprevazute si pentru gestiunea gestiunea crizelor financiare. Sunt mentionate planuri de revizuire a politicii de finantare a instrumentelor de rezolutie (de salvare a bancilor) si dezvoltarea cadrului de comunicare. Astfel, alături de Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, BNR va revizui corespunzător politica de finanţare a instrumentelor de rezoluţie, inclusiv contribuţiile instituţiilor de credit la Fondul de restructurare bancară, se arata in raportul BNR.

De asemenea, pentru a evita deviaţiile nedorite de la obiectivele operaţionale ale comunicării externe în cursul desfăşurării fenomenului cu risc la adresa stabilităţii financiare din România, au fost pregătite machete de comunicate de presă în funcţie de diferitele tipuri de măsuri de intervenţie, mentioneaza BNR.

BNR: „În contextul preocupărilor manifestate la nivel european în privinţa redresării şi rezoluţiei instituţiilor de credit, BNR este implicată, alături de Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, în activitatea de revizuire a politicii de finanţare a instrumentelor de rezoluţie, inclusiv a contribuţiilor instituţiilor de credit la Fondul de restructurare bancară, administrat de FGDB.

O direcţie distinctă a planificării pentru situaţii neprevăzute o constituie dezvoltarea cadrului de comunicare pentru evenimente cu risc ridicat la adresa stabilităţii financiare.

Un prim test al acestui mecanism a avut loc cu ocazia crizei cipriote din martie-aprilie 2013, context în care instrumentul de intervenţie la care a făcut apel BNR a constat într-o tranzacţie de active cu asumare de pasive (P&A) – acest instrument reprezintă o soluţie privată pentru rezolvarea ordonată a situaţiei unei bănci neviabile, care permite continuitatea serviciilor bancare de care beneficiază deponenţii.

Astfel, Bank of Cyprus – una dintre cele două bănci cu capital majoritar cipriot prezente în România – şi-a transferat depozitele şi o parte din activele sale celeilalte bănci cipriote (Marfin Bank). Printr-o comunicare
eficientă cu publicul, procesul de transfer s-a derulat în condiţii normale, evitându-se episoade de panică.”

Planificarea pentru situaţii neprevăzute şi gestiunea crizelor financiare

BNR: Obiectivele asumate de BNR pe linia planificării pentru situaţii neprevăzute şi gestiunea crizelor financiare în cursul anului 2012 au vizat testarea instrumentarului de intervenţie şi a procedurilor sale de aplicare pe baza unui exerciţiu de simulare.

Acţiunea, prevăzută în Planul de măsuri pentru implementarea Pactului Euro Plus, a beneficiat de implicarea experţilor Băncii Mondiale. Cu această ocazie, a fost testat modul în care autorităţile reacţionează la evoluţii nefavorabile în sectorul financiar şi, mai ales, la evenimente de natură sistemică.

Totodată, au fost examinate coerenţa cadrului legislativ şi calitatea politicilor de gestiune a crizelor financiare, pe baza a trei scenarii de criză.

O direcţie distinctă a planificării pentru situaţii neprevăzute a constat în dezvoltarea cadrului de comunicare externă pentru evenimente cu risc ridicat la adresa stabilităţii financiare. Rolul unui astfel de mecanism este acela de a contribui la menţinerea încrederii (în special a creditorilor instituţionali) în capacitatea băncilor de a-şi onora obligaţiile, inclusiv de a-şi îndeplini, fără sincope, funcţiile în economie.

Totodată, elaborarea politicii de comunicare în situaţii de criză întăreşte capacitatea BNR de a implementa strategia de informare externă într-o manieră eficientă, consecventă şi coordonată. Pentru a evita deviaţiile nedorite de la obiectivele operaţionale ale comunicării externe în cursul desfăşurării fenomenului cu risc la adresa stabilităţii financiare din România, au fost pregătite machete de comunicate de presă în funcţie de diferitele tipuri de măsuri de intervenţie.

Astfel, se asigură o claritate superioară conţinutului mesajelor transmise atât pieţei bancare, cât şi publicului larg, condiţie-cheie pentru prevenirea declanşării unor procese sistemice.

BNR continuă revizuirea procedurilor interne pentru instrumentele de stabilizare, în linie cu cele mai bune practici internaţionale de soluţionare a băncilor-problemă. Este analizată, totodată, necesitatea completării setului actual de instrumente pentru soluţionarea ameninţărilor provenind din deteriorarea situaţiei entităţilor bancare supravegheate de BNR sau a grupurilor din care acestea fac parte, în funcţie de cerinţele viitorului cadru european pentru redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a întreprinderilor de investiţii.

O componentă vizată în acest sens este mecanismul recapitalizării interne, care permite ajustarea valorii creanţelor creditorilor instituţiilor bancare şi/sau conversia acestora în fonduri proprii. Alături de Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, BNR va revizui corespunzător politica de finanţare a instrumentelor de rezoluţie, inclusiv contribuţiile instituţiilor de credit la Fondul de restructurare bancară.

Un rol important în ceea ce priveşte stabilirea direcţiilor strategice de acţiune pentru gestionarea riscurilor sistemice la nivelul sectorului financiar este îndeplinit de Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară (CNSF).

Banca centrală, în calitatea sa de entitate care deţine preşedinţia CNSF, a continuat în 2012 organizarea şedinţelor acestui organism. Întâlnirile CNSF au asigurat promovarea schimbului de opinii privind impactul
potenţial al crizei financiare internaţionale asupra instituţiilor, pieţelor şi infrastructurii financiare, precum şi asupra economiei reale româneşti.

Membrii Comitetului au analizat, totodată, Recomandarea privind mandatele macroprudenţiale naţionale, publicată de Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS), precum şi aranjamentele instituţionale pentru implementarea politicilor macroprudenţiale la nivelul unor state membre ale Uniunii Europene.

În acest context, elementul central a fost reprezentat de pregătirea raportului intermediar privind mandatul macroprudenţial în România, ca o primă etapă pentru transpunerea Recomandării CERS în legislaţia naţională.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 1306

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)