BNR reduce din nou dobanda, cu un sfert de punct, la 1,25%; desi decizia a surprins analistii, acum ei cred ca dobanda poate scadea chiar si la 1%

Autor: Bancherul.ro
2021-01-15 19:01

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a redus dobanda de referinta cu un sfert de punct procentual, de la 1,5% la 1,25% pe an, in contextul crizei coronavirusului.

BNR motiveaza ca decizia de diminuare a dobanzii a fost adoptata ca sa "susțină redresarea activității economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii și consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflației în linie cu ținta de inflație de 2,5 la sută ±1 punct procentual, în condiții de protejare a stabilității financiare."

De la debutul crizei COVID-19, incepand cu 23 martie 2020 pana acum, BNR a scazut de patru ori dobanda de referinta, cu 1,25 puncte procentuale in total, de la 2,5% la 1,25% in prezent.

Decizia BNR a fost o surpriza pentru analisti, care nu se asteptau la o scadere a dobanzii de referinta, ci mai degraba la o reducere a rezervelor minime obligatorii.

Acum, insa, economistii bancilor considera ca BNR ar mai putea scadea dobanda chiar si mai mult, la 1%, daca inflatia va continua sa se reduca, in vederea convergentei dobanzilor din Romania cu cele din estul Europei, care sunt mult mai jos.

Economistii Erste Bank  apreciaza ca BNR ar putea reduce dobanda la 1% in primul trimestru al anului "cu scopul accelerarii convergentei cu dobanzile din Estul Europei" si in conditiile unei inflatii mai mici si a unei prognoze mai pesimiste privind cresterea economica.

Economistii ING Bank apreciaza ca in ciuda reducerii dobanzii la 1,25%, BNR inca mai are spatiu pentru reducerea dobanzii, desi limitat.

Pe de alta parte, BNR ar putea fi reticenta sa creasca iar dobanda, cand se va relua ciclul de crestere economica, pentru a se putea alinia la nivelul dobanzilor din restul Europei.

Comunicatul BNR:

Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 15 ianuarie 2021, a hotărât următoarele:

- reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an, de la 1,50 la sută pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021;

- reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an, de la 1,00 la sută pe an, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an de la 2,00 la sută pe an;

- păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației a continuat să descrească în ultimele două luni ale anului 2020, coborând la 2,14 la sută în noiembrie, de la 2,24 la sută în octombrie, și la 2,06 la sută în decembrie – vizibil sub punctul central a țintei și marginal sub nivelul prognozat -, amplificându-și astfel scăderea considerabilă față de decembrie 2019, când s-a situat la 4,04 la sută. Evoluția din ultimele două luni s-a datorat relativei accentuări a decelerării inflației de bază, în condițiile în care impactul dezinflaționist al evoluției prețurilor LFO a fost contrabalansat de cel decurgând din scumpirea combustibililor, a produselor din tutun și a energiei electrice.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) s-a redus la 3,4 la sută în noiembrie, de la 3,6 la sută în octombrie, și la 3,3 la sută în decembrie 2020 - în linie cu cea mai recentă prognoză -, în principal pe seama efectelor de bază dezinflaționiste asociate evoluției prețurilor unor produse alimentare procesate, precum și cu aportul minor al temperării deprecierii în termeni anuali a leului în raport cu euro. Dinamica acestei componente continuă să fie marcată de presiunile inflaționiste ale factorilor fundamentali din perioada pre-pandemie, reflectând și așteptările inflaționiste asociate, la care se adaugă influențe venite din redinamizarea consumului în a doua parte a anului 2020, dar și din perturbări pe partea ofertei și din costuri asociate pandemiei și măsurilor de prevenire a răspândirii infecției cu coronavirus.

Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum au scăzut în luna decembrie la 2,6 la sută și 2,3 la sută, de la 2,9 la sută și, respectiv 2,7 la sută în luna octombrie.

Activitatea economică a recuperat în trimestrul III o parte însemnată din contracția suferită anterior, reducându-și declinul în termeni anuali la -5,7 la sută, de la -10,3 la sută în trimestrul II, în condițiile unei creșteri trimestriale de 5,8 la sută, după scăderea de -12,2 la sută din trimestrul II; dinamica revenirii a fost drastic frânată de declinul producției agricole, în absența căruia, economia și-ar fi redus contracția în termeni anuali la -3,2 la sută.

Redresarea s-a datorat în principal consumului gospodăriilor populației, care s-a redinamizat puternic după ridicarea restricțiilor de mobilitate, inclusiv pe fondul situației relativ ameliorate a pieței muncii și al reaccelerării creșterii venitului disponibil real. La rândul său, formarea brută de capital fix a continuat să crească ușor în termeni anuali, în contextul reamplificării dinamicii construcțiilor, cu aportul solid al investițiilor publice, precum și cu sprijinul programelor guvernamentale.

Totodată, exportul net și-a diminuat vizibil contribuția negativă la dinamica anuală a PIB, în condițiile în care redresarea consistentă a exporturilor a devansat-o ca magnitudine pe cea a importurilor de bunuri și servicii, antrenând și o scădere a deficitului balanței comerciale în raport cu aceeași perioadă a anului trecut. Deficitul de cont curent și-a reluat însă creșterea în termeni anuali, exclusiv ca urmare a reînrăutățirii balanței veniturilor primare, pe seama fluxurilor profiturilor reinvestite.

Cele mai recente date statistice evidențiază o dinamică peste așteptări a activității economice în primele luni din trimestrul IV 2020, deși sensibil încetinită pe ansamblul său, în condițiile evoluțiilor mixte înregistrate la nivel sectorial, sub impactul reacutizării pandemiei de coronavirus și al noilor restricții instituite progresiv pe plan intern și în alte țări din UE, mai puțin severe totuși decât cele din primul val.

Astfel, în intervalul octombrie-noiembrie, vânzările cu amănuntul au recuperat integral contracția suferită în primăvară, urcând vizibil peste nivelul din februarie 2020 și rămânând în teritoriul pozitiv ca dinamică anuală, în timp ce serviciile prestate populației și-au reamplificat considerabil contracția față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, volumului lucrărilor de construcții a continuat să crească într-un ritm anual de două cifre, în timp ce producția industrială și-a cvasi-întrerupt tendința de restrângere a declinului în termeni anuali, la fel ca și deficitul comercial; inclusiv pe acest fond, deficitul de cont curent și-a mărit avansul față de perioada similară a anului trecut.

Evoluțiile de pe piața financiară au resimțit în perioada recentă influențele ameliorării percepției investitorilor asupra perspectivei economiei românești și ale creșterii apetitului global pentru risc, de natură să contribuie și la relaxarea condițiilor lichidității de pe segmentul monetar. Pe acest fond, principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au prelungit, iar apoi și-au accelerat descreșterea, iar randamentele titlurilor de stat și-au accentuat mișcarea descendentă. La rândul ei, rata medie a dobânzii la creditele noi a consemnat pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului IV 2020 o nouă scădere în raport cu media trimestrului anterior, coborând în octombrie la minimul ultimilor 3 ani.

Diferențialul ratelor dobânzilor de pe piața financiară a contribuit la stabilitatea relativă a cursului de schimb al leului, în condițiile unei scăderi treptate a acestuia, inclusiv în prima parte a lunii ianuarie 2021.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească în primele două luni ale trimestrului IV 2020 – ajungând la 4,6 la sută în noiembrie, de la 4,0 la sută în septembrie -, în condițiile accelerării creșterii creditelor în lei ale societăților nefinanciare, pe fondul programului IMM Invest România și al tendinței generale de scădere a ratelor dobânzilor. Ponderea în total a componentei în lei a urcat în noiembrie la 69,3 la sută, reprezentând recordul perioadei post-ianuarie 1996.

Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva creșterii ușoare a ratei anuale a inflației în primele două luni ale anului curent, sub impactul unor factori pe partea ofertei, urmată de o mică scădere la finele trimestrului I. Evoluția este compatibilă cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din noiembrie 2020, care indică plasarea dinamicii inflației în proximitatea punctului central al țintei pe orizontul relevant pentru politica monetară, pe fondul manifestării efectelor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată.

Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei inflației decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, cel puțin până la aprobarea bugetului public pentru 2021, care să jaloneze coordonatele necesarei consolidări fiscale ce va fi probabil inițiată în acest an, potrivit unor măsuri anunțate recent de Guvern; consolidarea se cere a fi sprijinită de absorbția fondurilor europene alocate României prin pachetul de redresare economică și prin bugetul multianual agreate la nivelul UE.

Importante sunt și incertitudinile asociate liberalizării începând cu 1 ianuarie 2021 a pieței energiei electrice pentru consumatorii casnici, cu potențiale implicații mai pronunțate asupra dinamicii IPC.

Incertitudini și riscuri semnificative decurg, de asemenea, din mediul extern, în contextul prelungirii actualului val pandemic și al restricțiilor de mobilitate asociate, de natură să afecteze redresarea economiilor europene, probabil până când campaniile de vaccinare își vor arăta efectele.

În ședința de astăzi, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an, de la 1,50 la sută pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021; totodată, a decis reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an, de la 1,00 la sută pe an, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an, de la 2,00 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Consiliul de administrație al BNR consideră că, în condițiile decalajelor de transmitere a impulsurilor ratei dobânzii de politică monetară, o asemenea calibrare a politicii monetare este de natură să susțină redresarea activității economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii și consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflației în linie cu ținta de inflație de 2,5 la sută ±1 punct procentual, în condiții de protejare a stabilității financiare.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 26 ianuarie 2021, la ora 15:00.

Consiliul de administrație al BNR își menține decizia privind suspendarea calendarului ședințelor de politică monetară, urmând ca ședințele pe probleme de politică monetară să aibă loc ori de câte ori va fi necesar.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 1261

Taguri: Banca Nationala a Romaniei (BNR)  Criza COVID-19  dobanda de politica monetara  

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)