BNR a ascuns tezaurul Romaniei si al Poloniei in pestera de langa Manastirea Tismana, in cel de-al doilea razboi mondial

Autor: Bancherul.ro
2013-08-22 20:26

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a fost prezent joi, în judeţul Gorj, unde a participat la ceremonia depunerii Actului de fundaţie al punctului muzeal - Muzeul Tezaurului de la Tismana.

Evenimentul a marcat încheierea lucrărilor de infrastructură şi de amenajare a peşterii şi demararea procesului de amenajare a Muzeului Tezaurului de la Tismana.

Proiectul, iniţiat de banca centrală în 2007, pune în lumină acţiunea cunoscută sub numele de "Operaţiunea Neptun" sau "Tismana", desfăşurată în anul 1944. Atunci, Banca Naţională, în colaborare cu guvernul, Armata, CFR şi Mitropolia Olteniei, a organizat adăpostirea, în secret, a celor 242 de tone de aur din tezaurul BNR, împreună cu trei tone de aur din tezaurul Poloniei, aflat în tranzit prin România. Întreaga cantitate de aur a fost păstrată până în 1947 în peştera din apropierea Mănăstirii Tismana.

"Gestul nostru de a transforma una din peşterile muntelui Stârmina în muzeu este rezultatul firesc, natural, al unei succesiuni de fapte care au început acum aproape un secol. Deşi de multe ori se spune că nu se învaţă nimic din istorie, Banca Naţională a României a învăţat temeinic din experienţa dramatică a Primului Război Mondial, când cele 93 de tone de aur trimise în Rusia nu s-au mai întors, astfel că, în cel de-al Doilea Război Mondial, a decis să apere singură stocul său de aur. Acest tezaur avea dimensiuni mult mai importante în 1944 comparativ cu 1916; în pofida pierderii din Primul Război Mondial, se atinsese cantitatea de 242 de tone. În 1944, tezaurul era sub foc încrucişat: pe de o parte, Armata Germană, care se afla în România, pe de alta, Armata Roşie, care se apropia de graniţa noastră răsăriteană. În aceste condiţii, Banca Naţională, în acord cu guvernul, a decis să transporte aurul, în cel mai deplin secret, aici, la Tismana, unde a fost depus în peşteră", a explicat Mugur Isărescu.

Totodată, guvernatorul a menţionat că un punct muzeal aflat în afara Palatului BNR din Bucureşti lărgeşte posibilitatea celor interesaţi de a cunoaşte istoria BNR, punctând: "Menirea acestui muzeu, aflat în faza de construcţie, dar care va fi finalizat peste câteva luni, este, în primul rând, aceea de a transmite mesajele evenimentelor istorice evocate publicului, în mod special tinerilor. Pentru aceasta ne vom strădui să organizăm colocvii, simpozioane, întâlniri cu specialişti".

La eveniment a fost prezent şi Mitropolitul Olteniei, Înalt Preasfinţitul Irineu, dar şi un sobor de preoţi care au oficiat o slujbă de sfinţire a muzeului.

"Acest proiect s-a născut datorită unui entuziasm sufletesc. În Oltenia sunt foarte multe grote care au adăpostit tezaure dacice şi aici, la Sfântul Nicodim, cei care au gândit să aducă tezaurul s-au gândit la protecţia lui. Tezaurul a fost pus prima dată în beciul mănăstirii şi apoi a fost adus în peşteră, iar dacă duşmanul îl găsea, peştera se prăbuşea, era dinamitată", a declarat Mitropolitul Olteniei.

Punctul muzeal va prezenta publicului cele mai relevante momente din perioada 1944-1947, aşa cum sunt reflectate în documentele din arhiva BNR.

Ceremonia depunerii Actului de fundație al Muzeului Tezaurului BNR de la Mănăstirea Tismana

Alocuțiune a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu

Înalt prea Sfinţia Voastră,
Domnule Preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj,
Domnule Preşedinte al Senatului Universităţii „Constantin Brâncuşi”,
Domnule Rector al Universităţii „Constantin Brâncuşi”,
Domnule Primar al oraşului Tismana,

Doamnelor şi domnilor,

„Bine aţi venit!” la ceremonia în cadrul căreia vom depune Actul de fundaţie al Muzeului Tezaurului de la mănăstirea Tismana.

Doresc să vă spun pe scurt, fără să reiau conţinutul Actului de fundaţie, de ce a iniţiat Banca Naţională acest proiect, un proiect pentru care am avut sprijinul şi înţelegerea Mitropoliei Olteniei, astfel încât s-a ajuns la colaborarea a două instituţii fundamentale din istoria poporului român:

- Biserica, o instituţie multiseculară, cu un rol important în conservarea identităţii naţionale, 

- şi BNR, care aniversează în acest an 133 de ani de existenţă şi care şi-a pus amprenta pe istoria modernă a României.

Gestul nostru de a transforma una dintre peşterile muntelui Stârmina în muzeu este rezultatul firesc, natural, al unei succesiuni de fapte care au început acum aproape un secol:

- Deşi de multe ori se spune că nu se învaţă nimic din istorie, Banca Naţională a României a învăţat temeinic din experienţa dramatică a Primului Război Mondial, când cele 93 de tone de aur trimise în Rusia nu s-au mai întors, astfel că, în cel de-al Doilea Război Mondial, a decis să apere singură stocul său de aur;

- Acest tezaur avea dimensiuni mult mai importante în 1944 comparativ cu 1916; în pofida pierderii din Primul Război Mondial, se atinsese cantitatea de 242 tone, la care se adăugau şi trei tone de aur polonez, rămas aici din 1939, când tezaurul Băncii Poloniei a tranzitat România;

- În 1944, tezaurul era sub foc încrucişat: pe de o parte, Armata Germană, care se afla în România, pe de alta, Armata Roşie care se apropia de graniţa noastră răsăriteană;

- În aceste condiţii, Banca Naţională, în acord cu guvernul, a decis să transporte aurul, în cel mai deplin secret, aici, la mănăstirea Tismana, unde a fost depus în peşteră;

- Cunoscută în istorie sub numele de Operaţiunea „Neptun” sau „Tismana”, misiunea s-a desfăşurat cu succes. Ulterior, în februarie 1947, tezaurul BNR şi cele trei tone de aur polonez s-au întors întregi la Bucureşti;

- Succesul acestei misiuni a fost posibil datorită responsabilităţii manifestate de conducerea instituţiei noastre, în colaborare cu guvernul şi cu alte instituţii: Armata, CFR şi, desigur, Mitropolia Olteniei;

- De asemenea, salvarea Tezaurului a evidenţiat devotamentul, profesionalismul şi patriotismul funcţionarilor băncii însărcinaţi cu îndeplinirea acestei misiuni. În acelaşi timp, în această misiune a fost implicată atât obştea de călugări a mănăstirii Tismana, cât şi mulţi locuitori ai comunei Tismana, care au oferit găzduire celor care au lucrat la amenajarea grotei.

Referitor la rolul pe care ar trebui să îl îndeplinească Muzeul Tezaurului de la Tismana, vreau să precizez că:

- Un punct muzeal, aflat în afara Palatului BNR din Bucureşti, lărgeşte posibilitatea celor interesaţi de a cunoaşte istoria BNR. De asemenea, la Târgu Jiu, BNR deţine în proprietate un imobil clasificat „monument de arhitectură”, în care Agenţia Gorj, înfiinţată în 1898, s-a mutat în 1901, funcţionând acolo neîntrerupt până azi. Proximitatea celor două obiective conturează un traseu coerent al politicii culturale a băncii centrale, asigurându-i vizibilitate pentru publicul larg;

- Menirea acestui muzeu, aflat în faza de construcţie, dar care va fi finalizat peste câteva luni, este, în primul rând, aceea de transmite mesajele evenimentelor istorice evocate publicului larg, în mod special tinerilor. Pentru aceasta ne vom strădui să organizăm simpozioane, colocvii, întâlniri cu specialişti, acţiuni prin care vor fi explicate şi interpretate temele majore, dar şi cele mai puţin cunoscute din istoria acestei ţări, din istoria Băncii Naţionale, precum şi din cea a băncilor şi a banilor. Aspiraţia noastră este ca publicul tânăr să găsească aici, într-o atmosferă binecuvântată, răspunsuri la întrebări pe teme istorice şi nu numai;

- Este important şi faptul că în muzeu vor fi valorificate documentele păstrate în Arhiva BNR, care, completate cu o bogată ilustraţie, ne vor prezenta toate momentele importante din perioada 1944-1947, de la proiectarea „Acţiunii Tismana”, de către guvernatorul Alexandru Ottulescu, împreună cu guvernul român, la adăpostirea aurului la Tismana, în timpul guvernatorului Constantin Angelescu şi, în final, la aducerea acestuia înapoi la Bucureşti, în timpul guvernatorului Tiberiu Moşoiu;

- Trebuie să vă mărturisesc că văd în proiectul acestui muzeu un prilej pentru a analiza dacă dictonul „Historia magistra vitae” (istoria învăţătorul vieţii) mai poate fi actual sau dacă nu cumva „Singurul lucru pe care îl învăţăm din istorie este că oamenii nu învaţă nimic din istorie”;

- În acelaşi timp, personal, sper că specialiştii de la Banca Naţională, care vor organiza acest muzeu, nu vor uita că istoria nu înseamnă repovestirea izvoarelor, ci interpretarea lor.

Aş mai adăuga că suntem aici astăzi şi datorită proiectelor de cercetare a trecutului instituţiei noastre, pe care le-am iniţiat chiar de la începutul anilor 90, ca expresie a convingerii noastre:

- că se impune să ne cunoaştem trecutul şi să îl promovăm,
- şi că un public educat poate primi şi înţelege mai uşor mesajele Băncii Centrale.

Rezultatele cercetărilor întreprinse de specialiştii noştri în cadrul proiectelor „Acţiunea Tismana”, „Salvarea aurului polonez” sau „Tezaurul de la Moscova” au fost prezentate public şi dezbătute în cadrul mai multor manifestări ştiinţifice pe care le-am organizat la banca centrală:

- Mai multe sesiuni ale Simpozionului anual de istorie şi civilizaţie bancară „Cristian Popişteanu”;

- Întâlniri ale Cercului de istorie bancară din BNR, la care, de multe ori, au participat urmaşii funcţionarilor BNR, care au îndeplinit misiuni importante;

- Simpozionul româno - polonez din septembrie 2012, dedicat salvării aurului polonez.

Plecând de la această cercetare temeinică, discursul muzeistic de la Tismana va urmări interdependenţa dintre aur, politică şi destine individuale, reconstituind un fragment de istorie românească autentică.

Astfel, sperăm că va deveni mai cunoscut rolul real avut de Banca Naţională în istoria noastră modernă şi contemporană, Muzeul de aici, de la Mănăstirea Tismana, demonstrând preţuirea pe care o acordăm istoriei adevărate şi respectul pe care-l purtăm înaintaşilor noştri.

În acest moment, mulţumirile noastre se îndreaptă către:

IPS Irineu, arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit Olteniei, Mitropolia Olteniei, monahia Antonia, stareţa mănăstirii Tismana, domnul Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului judeţean Gorj, domnul Marian Slivilescu primarul oraşului Tismana.

De asemenea, nu-i putem uita pe cei care ne-au ajutat să facem publică, după 50 de ani, „Operaţiunea Tismana” şi le mulţumesc: domnului consilier al guvernatorului BNR Cristian Păunescu, domnului Gheorghe Birău, directorul Agenţiei Gorj a BNR, domnului profesor Marian Ştefan şi, nu în ultimul rând, domnului Dorin Matei şi specialiştilor de la revista Magazin Istoric."

Vezi FISIERE prezentarea Guvernatorului de la acest eveniment

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 2033

Download 1308222055_tezaur-BNR-operatiunea-tismana-prezentare-guvernator-mugur-isarescu.pdf

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)