BANCI | Ultima Ora

Analiza KPMG: Ce tari europene sustin taxa pe tranzactiile financiare si ce sanse are de a fi aprobata. Romania este pentru, dar conditionat

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2012-02-09 15:05

Propunerea Comisiei Europene de adoptare a unei taxe pe tranzacțiile financiare (TTF), aplicabilă la nivelul Uniunii Europene a generat numeroase discuții publice și politice de la publicarea sa pe 28 septembrie 2011. Președintele Sarkozy a anunțat recent intenția sa de a introduce o taxă pe tranzacțiile financiare în Franța începând din iulie 2012, o propunere care a ocupat locul întâi pe agenda de lucru a multor guverne ale Statelor Membre UE, situație ce a culminat cu opoziția Marii Britanii față de recentele propuneri de reformă fundamentală ale UE menite să soluționeze criza financiară care continuă să se propage la nivelul Statelor Membre.

Fără a ignora potențialele beneficii economice subliniate de Comisie, propunerea a fost întâmpinată cu o critică serioasă, care a pus sub semnul întrebării realizarea în fapt a obiectivelor sale economice și a ridicat problema posibilului impact negativ asupra sectoarelor financiare ale Statelor Membre UE și asupra nivelului PIB-ului în ansamblu.

EU Tax Centre din cadrul KPMG a realizat, împreună cu firmele membre KPMG și rețelele acestora specializate în fiscalitatea comunitară și în impozitarea sectorului financiar, un ”Termometru TTF” informal, care ilustrează modul în care firmele membre KPMG au perceput poziția adoptată de guvernele țărilor lor cu privire la propunerile TTF, se arata intr-un comunicat al KPMG.

Sondajul arată că din cele 27 State Membre, la momentul de față, doar trei și-au manifestat sprijinul clar pentru introducerea TTF și trei s-au declarat clar împotrivă. Ceea ce înseamnă că restul de 21 de țări oscilează între diverse grade de susținere, opoziție sau indecizie.

Comentariile KPMG

“În condițiile în care doar trei țări și-au manifestat clar sprijinul, propunerea Comisiei mai are, evident, multe etape de parcurs” a spus Hugh von Bergen, coordonator al Global Financial Services Tax Group din cadrul KPMG. “O parte dintre Statele Membre care s-au pronunțat în favoarea propunerii sunt dispuse să o sprijine cu condiția însă ca TTF să fie introdusă la nivel global, și realitatea este că introducerea acestei taxe la nivel global nu va avea loc, cel puțin nu în viitorul apropiat. Prin urmare, văzută din acest unghi, perspectivele introducerii taxei pe tranzacțiile financiare de către UE par destul de incerte” avertizează von Bergen.

“În ciuda îngrijorării manifestate de anumite State Membre cu privire la riscul delocării instituțiilor financiare și impactul asupra nivelului PIB-ului, inițiativa Merkel/Sarkozy de a impune o taxă pe tranzacții financiare, dacă este necesar chiar și numai în câteva din Statele Membre, este un mesaj puternic pentru Statele Membre UE care încă au incertitudini”, explică Mark Gibbins, Partener și Coordonator al Serviciilor de Asistență Fiscală din cadrul KPMG în Romania.

“Până în prezent, puțină lume și-a pus întrebarea cine vor fi de fapt beneficiarii veniturilor dobândite din taxa pe tranzacții financiare din UE”, menționează Ionuț Măstăcăneanu, Tax Senior Manager din cadrul KPMG în România. “Comisia intenționează ca aceasta să fie un fel de taxă aplicabilă la nivel UE care ar urma să susțină, cel puțin parțial, bugetul Uniunii Europene. Cu toate acestea, chiar și dacă principiul unei taxe pe tranzacții financiare la nivelul Uniunii Europene ar fi acceptat, modul în care veniturile urmează a fi distribuite – între UE și Statele Membre dar și între Statele Membre – va fi probabil un subiect aprig dezbătut”, subliniază Ionuț Măstăcăneanu.

GRADUL DE SUSȚINERE

- În favoarea introducerii TTF (verde): Franța, Germania și Spania
- În favoarea introducerii TTF, cu anumite condiții, cum ar fi introducerea acesteia la nivel global sau la nivel UE, și care înclină în general spre o poziție pozitivă (verde deschis): Austria, Belgia, Finlanda, Ungaria, Italia, Lituania și România
- Neutre, cu opinii împărțite sau care nu și-au exprimat încă o opinie (galben): Estonia, Grecia, Polonia, Portugalia, Slovacia și Slovenia
- În favoarea introducerii TTF dacă anumite condiții sunt îndeplinite, cum ar fi introducerea globală sau la nivel UE, dar care înclină în ansamblu spre o poziție mai puțin pozitivă (portocaliu): Cipru, Danemarca, Irlanda, Letonia, Luxembourg, Malta, Olanda și Marea Britanie
- Împotriva introducerii TTF (roșu): Bulgaria, Republica Cehă și Suedia

Contextul economic al propunerii de introducere a taxei pe tranzacții financiare în Uniunea Europeană

O taxă impusă asupra tranzacțiilor din sectorul financiar ar constitui o soluție la o serie de probleme, în mare măsură legate de criza din sectorul financiar, după cum reiese din expunerea de motive la proiectul de directivă al Comisiei Europene. În mod special, aceasta ar:

- evita fragmentarea pieței interne prin armonizarea diverselor forme de taxă pe tranzacții financiare impuse la nivel național
- asigura o contribuție echitabilă a sectorului financiar la costurile recentei crizei
- asigura condiții de piață echitabile pentru sectorul financiar și alte sectoare
- elimina anumite distorsiuni înregistrate pe piețele financiare
asigura o sursă proprie de venituri pentru UE.

Conform estimărilor inițiale ale Comisiei Europene, această directivă ar putea genera venituri de aproximativ 57 miliarde de Euro anual la nivelul Uniunii Europene. În pofida acestor beneficii preconizate, Comisia Europeană a estimat în același timp un impact negativ asupra PIB-ului ce ar urma să se situeze între 0,53% și 1,76%. De atunci, Comisia Europeană și-a redus, se pare, aceste estimări la o cifra cuprinsă între 0,2% și 0,3%. Cu toate acestea, ipotezele care stau la baza acestor estimări sunt complexe și controversate.

Aria de aplicabilitate a propunerii de impunere a taxei pe tranzacții financiare

Taxa ar urma să fie impusă asupra tranzacțiilor cu instrumente financiare încheiate între instituții financiare dintre care cel puțin una își are sediul pe teritoriul UE. Taxa a fost concepută astfel încât să acopere o gamă largă de tranzacții financiare, incluzând achiziționarea și vânzarea de instrumente financiare, ca de exemplu acțiuni și obligațiuni, dar și încheierea contractelor pe instrumente derivate ca de exemplu, opțiuni și contracte futures cu privire la titluri de valoare sau materii prime.

Proiectul de directivă prevede un nivel minim al taxei de 0,1% pentru tranzacțiile financiare, altele decât cele legate de contractele pe instrumente derivate, și de 0,01% pentru contractele pe instrumente derivate.

Taxa vizează doar tranzacțiile în care sunt implicate instituțiile financiare, nefiind supuse acestei taxe tranzacțiile realizate între persoane fizice sau companii comerciale, ca de exemplu încheierea contractelor de asigurare, și nici nu ar urma să afecteze cea mai mare parte a operațiunilor de pe piața primară. Instituțiile financiare sunt definite în sens larg în proiectul de directivă ca incluzând instituții financiare tradiționale ca de exemplu bănci și societăți/fonduri de investiții, dar pot cuprinde și societăți de tip holding și vehicule investiționale cum ar fi cele implicate în operațiuni de securitizare. Instituțiile financiare pot fi supuse TTF chiar și atunci când acționează în numele sau pe seama altei persoane.

Directiva se aplică în situația în care cel puțin una dintre părțile la tranzacție este stabilită pe teritoriul unui Stat Membru. Instituțiile financiare care nu sunt stabilite în UE pot, în anumite condiții, să fie și ele supuse TTF, dacă tranzacția implică o contraparte stabilită în UE. TTF se aplica fiecărei instituții financiare, respectiv taxa aplicabilă unei tranzacții în care sunt implicate două contrapărți stabilite în UE ar urma să fie de 0,2% pentru tranzacții cu instrumente financiare, altele decât instrument derivate, și, respectiv, de 0,02% pentru tranzacții cu instrumente financiare derivate.

Reacții la propunerea TTF

Propunerea a generat numeroase dezbateri atât publice cât și politice. S-a exprimat în mod clar îngrijorarea că există riscul de delocalizare a entităților din sectorul financiar în afara teritoriului UE, în jurisdicții care nu impun o asemenea taxă. Din acest motiv o parte din guverne ar fi dispuse să susțină propunerea numai dacă TTF este introdusă la nivel global. În ciuda acestei îngrijorări, atât Germania cât și Franța au declarat că dacă nu se ajunge la un acord al tuturor celor 27 de State Membre UE, taxa ar putea fi introdusă de un grup mai mic, cum ar fi țările din Zona Euro. Se pare că poziția unor State Membre ar fi aceea că introducerea TTF în Uniunea Europeană ar fi suficientă pentru soluționarea acestei probleme. Alte întrebări au fost dacă TTF este într-adevăr cel mai adecvat instrument de soluționare a obiectivelor economice, propus de Comisia Europeană.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Ultima Ora



Banca Transilvania are un rating mai bun

Fitch Ratings îmbunătățește rating-ul Băncii Transilvania, de la ”BB+” la ”BBB-”, cu perspectivă stabilă, pe termen lung, conform unui comunicat al bancii, in care se adauga: Noul rating investment grade reflectă îmbunătățirea mediului detalii

Numele beneficiarului unui transfer bancar, afisat la 17 banci

BRD, Exim Banca Romaneasca si Credit Europe Bank sunt ultimele trei banci care au integrat recent serviciul afisare nume beneficar (SANB) oferit de Transfond, care afiseaza numele destinatarului unei plati, sub contul IBAN. Potrivit Transfond, serviciul are ca scop prevenirea fraudelor detalii

Banca Transilvania si-a imbunatatit perspectiva de crestere a ratingului

Moody’s Ratings confirmă rating-urile Băncii Transilvania acordate pentru prima oară în 2023 și îmbunătățeste perspectiva, de la stabilă la pozitivă, pentru rating-ul de depozit pe termen lung (Baa2) și rating-ul de emitent (Baa3), anunta banca intr-un comunicat, in detalii

Legea pentru plafonarea dobanzilor la creditele IFN-urilor, in vigoare de luni

Legea 243 din 2024 privind plafonarea dobanzilor la creditele acordate de IFN-uri (Institutii Financiare Nebancare) intra in vigoare, de luni, 11 noiembrie. Legea obliga IFN-urile sa limiteze dobanzile la 1% pe zi in cazul creditelor de pana la 5.000 de lei, 0,8% la imprumuturile de pana detalii

 



 

Ultimele Comentarii