Comisia juridica a Camerei Deputatilor a avizat astazi legea Piperea privind darea in plata, care permite oricarui detinator de credit ipotecar sa predea casa ipotecata bancii si astfel scape de credit, chiar daca suma ramasa de rambursat este mai mare decat valoarea locuintei, legea urmand a fi votata sau respinsa de plenul Parlamentului.

Legea, scrisa de avocatul Gheorghe Piperea, cunoscut pentru procesele sale impotriva bancilor, are un puternic accent populist, intrucat ar permite multor romani care in boom-ul imobiliar dinainte de criza si-au cumparat cu credit de la banca locuinte scumpe si mari (unii “dezvoltarori” chiar in scop speculativ, pentru a le revinde mai ieftin), a caror valoare s-a injumatatit dupa criza, sa scape de datorii importante pe care le au la banca.

Ceea ce nu este deloc corect, reclama bancherii, pe buna dreptate. Pentru ca banii imprumutati de la banca sau de la oricine altcineva, trebuie dati inapoi integral, indiferent ce se intampla cu garantia.

Se uita un lucru esential, aici: creditele imobiliare sunt bani imprumutati de oameni de la banci, care trebuie rambursati, impreuna cu dobanzile aferente, iar casele cumparate cu respectivii bani si ipotecate in favoarea bancii reprezinta doar o garantie pentru cazurile exceptionale, cand cineva nu-si mai poate achita ratele, din diverse motive.

Daca parlamentarii populisti cauta voturi de la alegatori prin adoptarea unor astfel de legi, cu motivarea ca astfel salveaza sute de mii de familii care sunt date afara din case de banci, atunci ar trebui sa tina cont de faptul ca acestea reprezinta cazuri sociale, problema ce trebuie rezolvata de guvern, si nu de catre companii private, precum bancile. 

O banca ar intra in faliment daca s-ar aplica aceasta lege, au declarat reprezentantii BNR, iar pagubele totale ale bancilor ar ajunge la 4 miliarde de lei, care nu poate reprezenta un risc sistemic pentru bancile romanesti, conform sefului directiei de stabilitate din BNR, Eugen Radulescu (vezi aici detalii). Colegul sau, Nicolae Cinteza, avertizeaza insa ca exista riscul de contagiune, in cazul in care o banca va fi amenintata cu falimentul, mai ales daca este una greceasca.

De altfel, reprezentantii BNR au avertizat ca o astfel de lege nu mai exista in nicio tara din Europa, cu exceptia Spaniei, dar unde se aplica in anumite conditii, precum cazurile in care imobilul este locuinta familiala iar detinatorul creditului nu mai are nicio solutie la indemana pentru a mai plati creditul si nici alte bunuri ce pot fi valorificate in vederea achitarii datoriilor (vezi aici cum se aplica legea din Spania).

Si in Statele Unite exista solutia predarii casei bancii in schimbul creditului, insa doar in conditiile in care aceasta optiune exista in contractul de credit semnat de banca si client, ceea ce inseamna ca banca isi asuma din start riscul devalorizarii imobilului si in consecinta aplica o dobanda sau un avans mai mare decat in cazul unui credit standard.

Bancherii mai reclama faptul ca de aceasta lege ar putea profita in special speculatorii imobiliari persoane fizice care s-au ocupat inainte de criza de construirea sau cumpararea mai multor locuinte pentru a le revinde mai scump.

Nicolae Cinteza, seful supravegherii bancilor din cadrul BNR, a prezentat o analiza a celor mai mari 50 de credite ipotecare acordate de banci persoanelor fizice, conform datelor înregistrate la Centrala Riscurilor Bancare (CRB) si la Biroul de Credit, in valoare totala de 400 de milioane de lei, care este insa mai mica decat valoarea totala imobilelor garantate, care se ridica la 500 de milioane de lei.

Exista insa cazuri in care valoarea garantiilor sunt mult mai mici decat creditele de rambursat.

"Structura creditelor din tabel este urmatoarea: este vorba de persoane fizice care, va spun cu certitudinte, au cumparat terenuri in scop speculativ. Adica la momentul cumpararii, au sperat ca vor obtine ulterior, prin vanzare, o suma mai mare, dar a venit criza si nu a mai reusit sa-l vanda, astfel ca imprumutul a devenit restant la banca.

Anumite prevederi din contract ar face persoana respectiva sa plateasca nu numai cu terenul, ci si cu alte bunuri pe care le detine (pentru a-si rambursa creditul obtinut).

S-au cumparat si apartamente pe o scara de bloc, in scopul revanzarii lor, in speranta de a obtine un pret mai mare, care sa asigure rambursarea creditelor. Aparitia crizei a facut ca apartamentele sa nu mai poata fi vandute, iar pretul obtinut nu asigura rambursarea creditului. S-au cumparat case de vacanță, terenuri agricole", a adaugat Cinteza.

Cinteza considera ca legea nu este buna, intrucat nu face diferenta intre speculatori si familiile care locuiesc in apartamentele cumparate pe credit. (vezi aici detalii)

Isarescu: se submineaza astfel viabilitatea activitatii bancare

Legea a fost criticata dur atat de bancheri cat si de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

“Cine va mai acorda credite imobiliare dacă se preconizează prin lege că rambursarea acestora se va face în clădiri? O asemenea inițiativă legislativă omoară din start orice dezvoltare în viitor a creditului imobiliar și construcțiile de locuințe în general. (...) Astfel este subminată viabilitatea activității bancare în sine și nu avem cum să discutăm despre viitorul activității bancare în România dacă, prin acțiuni legislative, o subminăm pe cea din prezent”, a spus Isarescu.

Isarescu a reamintit că banii acordați de bănci sub formă de împrumut sunt, de fapt, banii deponenților. "Acești deponenți care suntem tot noi, îi așteptăm înapoi sub formă de bani, nu sub formă altceva, de ferestre sau coșuri de casă, și îi așteptăm și cu dobândă, pentru că altfel suntem nemulțumiți", a subliniat șeful BNR. (vezi aici detalii)