Valoarea restantelor de peste 30 de zile la creditele populatiei, inregistrate la Biroul de Credit, a facut un plonjon de 1 miliard de lei in luna iulie, la un total de 10,3 miliarde lei, de la 11,3 miliarde lei cate erau in iunie, nivel la care stateau de aproximativ un an, conform datelor publicate de BNR.
In aceeasi luna, iulie, conform acelorasi statistici BNR, implicit si rata creditelor neperformante a scazut semnificativ, de la 19,19% la 17,68%. Asta dupa ce rata neperformantelor a urcat la 22,5% in februarie, ulterior scazand spre 20% in martie, dupa ce BNR a schimbat metodologia de calcul, acum fiind determinata pe baza raportarilor efectutate de toate bancile: atat cele care utilizeaza abordarea standard in evaluarea riscului de credit (cum se intampla anterior) cat si cele care folosesc modele interne de rating. Efectul: o reducere a ratei de neperformanta.
Sa vedem insa prin ce minune a disparut din bilanturile bancilor, intr-o singura luna, suma de 1 miliard de lei.
Daca ne uitam in statistica Biroului de Credit (vezi tabelul de mai jos), vedem o schimbare importanta la categoria de intarziere “la colectare”. Acestea reprezinta creditele cu intarzieri de peste 90 de zile, considerate de banci cu putine sanse de a mai fi recuperate si pentru care se initiaza procedurile de executare silita in vederea recuperarii (colectarii) datoriilor.
Colectarea creditelor neperformante se face fie de catre banca, intern sau printr-o firma a bancii specializata in colectare, fie de catre firmele independente de recuperare creante.
Bancile au si alternativa de a vinde creditele neperformante firmelor de recuperare, moment in care creditele respective sunt scoase in afara bilantului.
[1]
Statistica Biroului de Credit arata ca in iulie volumul de credite din categoria “la colectare” a scazut puternic, de la 2,7 la 1,9 miliarde lei, asadar cu 800 de milioane de lei, aproape cat toata scaderea volumului de restante, de 1 miliarde de lei. De asemenea, intarzierile de peste 90 de zile, care intra la calculul ratei de neperformanta, s-au diminuat cu aproximativ 200 milioane lei, de la 8,4 la 8,2 miliarde lei.
Ce inseamna asta? Ca bancile au inceput acel asa-zis proces de curatare a bilanturilor, la presiunea BNR si a Bancii Centrale Europene (BCE), in perspectiva supravegherii sistemului bancar la nivelul centralizat al BCE, in cadrul Uniunii Bancare, la care s-a angajat sa adere si BNR.
Cu alte cuvinte, bancile au vandut unor fonduri de investitii straine acel volum de neperformante de 800 de milioane de lei, la un pret cu mult sub cel al valorii creditelor, intre 10% si 20% din valoarea imprumuturilor.
Doua dintre bancile care au anuntat vanzarea unor pachete importante de neperformante au fost Volksbank si BCR. De altfel, vedem in statistica Biroului de Credit o reducere de 700 milioane lei a volumului de credite in CHF, adica cele al Volksbank, o banca a carei portofoliu de imprumuturi este predominant in aceasta moneda.
La Volksbank e vorba de 3500 de credite ipotecare neperformante vandute in luna iulie unui consortiu de fonduri de investitii.
Datele Biroului de Credit se refera doar la restantele populatiei, insa rata creditelor neperformante include si creditele firmelor, care au inceput, de asemenea, sa fie vandute de banci firmelor de recuperare.
Astfel, BCR a semnat, tot in luna iulie, o tranzactie de vânzare de 1 miliard de lei a unui pachet de credite corporate neperformante (garantate, aflate în procedura legală - insolventă, executare silită), către un consortiu de investitori străini şi linii de finantare disponibile aferente. (Vezi aici detalii)
De altfel, reprezentantii BNR au recunoscut recent initierea acestor masuri de reducere a ratei de neperformanta. Intr-un interviu acordat Bancherul.ro, seful supravegherii din BNR, Nicolae Cinteza, spune ca indicatorul creditelor neperformante va continua sa scada si in urmatoarele luni, in urma masurilor luate de banca centrala de a curata portofoliile bancilor.
Imbunatatirea indicatorului de neperformanta este asadar efectul acestui proces de curatare a portofoliilor bncare. Dar asta nu inseamna ca oamenii isi platesc acum mai constiincios creditele sau ca ar fi efectul unor masuri de restructurare ale bancilor, cum naiv pot ar putea crede cei slab informati, inclusiv in cadrul unor emisiuni economice la TVR1.
Neperformanta reala a creditelor continua sa se inrautateasca
Daca ne uitam la performanta reala a modului in care romanii isi ramburseaza creditele, adica la cresterea si scaderea intarzierilor la plata ratelor, vedem ca situatia continua sa se inrautateasca.
Astfel, restantele intre 61 si 90 de zile au crescut in iulie cu 17 milioane de lei, de la 61 la 78 milioane lei, in timp ce intarzierile intre 31 si 60 de zile au scazut, in consecinta, cu doar 8 milioane lei, de la 68 la 56 milioane lei.
In concluzie, reducerea volumului de neperformante si implicit a ratei creditelor neperformante nu reflecta o imbunatire a comportamentului clientilor bancilor in plata creditelor. Dimpotriva, vedem in continuare o inrautatire in ceea ce priveste intarzierile la achitarea ratelor, cu tot mai multi clienti care au intarzieri mai mari la plata restantelor.
Si nici nu poate sa fie altfel, in conditiile in care economia schioapata in continuare, fiind in recesiune in primele doua trimestre ale anului, iar sectorul bancar nu s-a aratat disponibil sa puna in aplicare masuri de usurare a poverii clientilor, prin acea “electorata”, un program guvernamental care ofera facilitati fiscale prin deduceri la impozitul pe venit in cazul restructurarii credilor prin amanarea temporara a platii unei parti din rate.
Masura despre care reprezentantii guvernului, dar si cei ai BNR, spuneau ca va avea ca efect atat reducerea volumului de neperformante cat si stimularea consumului.
Asta pentru ca, dupa cum a dezvaluit recent Nicolae Cinteza, seful supravegherii bancilor din BNR, orice restructurare a unui credit inseamna pentru banci costuri suplimentare legate de cerinte de capital suplimentare,conform noilor norme de supraveghere comunitare.
Clientii bancilor care vor apela la programul guvernamental de reducere a ratelor, cunoscut drept "electorata", vor putea beneficia de o reducere a ratelor la credite pe o perioada de doi ani cu maxim 35%, insa in urmatorii doi ani vor plati mai mult cu aproape 50%, rezulta dintr-un calcul al Consiliului Fiscal.
