La doua zile dupa ce seful PSD, Liviu Dragnea, a cerut Guvernului sa ia masuri impotriva bancilor prea lacome, pentru ca fac cele mai mai profituri din Europa, dar nu acorda suficiente credite, iar ROBOR-ul e prea mare, ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, a anuntat ca din 2019 va fi introdusa o taxa pe activele bancilor si IFN-urilor, denumita taxa pe lacomie, calculata in functie de nivelul ROBOR.
Guvernul se pare ca intentioneaza astfel sa prinda doi iepuri dintr-o lovitura: sa adune la buget venituri suplimentare, necesare pentru a nu depasi deficitul bugetar de 3% din PIB impus de normele europene, iar in acelasi timp sa dea o lovitura de imagine de tip populist, prin care sa arate ca vrea sa forteze bancile sa scada dobanzile la credite, desi stie ca nu poate face asta.
Problema este ca prin aceasta masura originala, dat fiind ca alte state vecine, precum Polonia sau Ungaria, care au impus taxe bancare, nu le-au conditionat de nivelurile dobanzilor, Guvernul discrediteaza functionarea unei piete libere, cea interbancara, unde se stabileste nivelul ROBOR, conform principiului economiei de piata privind cerea si oferta si in functie de nivelurile dobanzii de referita a BNR si a inflatiei.
ROBOR a crescut cu aproximativ doua puncte in ultimul an din cauza cresterii bruste a inflatiei, in parte determinata si de masurile luate de Guvern, ceea ce a obligat si BNR sa majoreze de trei ori dobanda de referinta, cu 0,75 puncte in total, de la 1,75% la 2,5% in prezent.
Politicienii populisti au profitat insa de cresterea ROBOR pentru a castiga capital politic, prin declaratii critice la adresa BNR si a bancilor, acuzate ca au majorat deliberat dobanzile.
Populismul ieftin cladit pe seama bancilor si dobanzilor a cuprins chiar si presa financiara, care a publicat opinii prin care acuza bancile ca au majorat dobanzile, au facut profituri desantate si au conspirat pentru a mentine tara subdezvoltata. (vezi aici detalii)
Taxa pe lacomia...cui?
Taxa pe lacomie se va percepe bancilor daca nivelurile ROBOR la 3 si 6 luni vor depasi 1,5% pe an, ca medie pe ultimele trei luni.
Daca ROBOR va depasi pragul de 1,5% cu pana la 0,2 puncte procentuale, deci daca va fi in intervalul 1,51%-1,7%, atunci taxa pe lacomie va fi de 0,2% din activele bancilor.
Daca ROBOR este intre 1,71% si 2,5%, taxa va fi de 0,4%, daca ROBOR se va situa intre 2,51% si 3% taxa va fi de 0,6% iar pentru niveluri ale ROBOR intr 3,01% si 3,5%, taxa va fi de 0,9%.
Iar pentru fiecare noua crestere a ROBOR cu 0,5 puncte procentuale, peste nivelul de 3,5%, taxa va fi mai mare cu 0,3 puncte procentuale. (vezi foto)
In prezent, ROBOR la 3 luni este de 3,04%, iar ROBOR la 6 luni de 3,34%, deci intre 3,01% si 3,5%, ceea ce inseamna ca bancile ar trebui sa achite o taxa de 0,9% din activele in valoare totala de 445 miliarde lei, la finalul lunii septembrie, adica fix 4 miliarde lei.
Ministrul Finantelor a estimat ca taxa bancara pe lacomie va aduce venituri la buget de 3,6 miliarde lei in 2019, ceea ce inseamna ca mizeaza pe faptul ca bancile nu vor scadea nivelul ROBOR ci vor prefera sa plateasca taxa pe lacomie.
Cele 3,6 miliarde lei reprezinta aproape jumatate din intreg profitul net al sistemului bancar din acest an, estimat la 7 miliarde lei, dupa ce in primele trei trimestre a fost de 5,7 miliarde lei.
Profitul net al bancilor ar putea scadea insa anul viitor, pentru ca cel din acest an a fost unul exceptional, datorat in mare parte unor reversari de provizioane constituite anterior pentru creditele neperformante.
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat luna trecuta, la ultimul briefing cu presa dupa sedinta de politica monetara, ca “dobanzile sunt unde trebuie”, ROBOR la 3 luni fiind prognozat a varia intre 3,1% si 3,4% in perioada urmatoare.
Isarescu a precizat insa ca ROBOR-ul ar mai putea scadea dupa ce inflatia va scadea in tinta maxima a BNR, de 3,5%.
“Dar cineva ar putea sa intrebe: dar ce nu ar fi ROBOR intre 2,5% si 3%? Nu e prea mare excesul (deficitul de lichiditate)? Nu, pentru ca reflecta si perceptia bancilor ca in viitor BNR va majora rata de politica monetara. Si atunci este normal ca ROBOR-ul la o zi, la o saptamana, pana la o luna, sa fie mai apropiat de 2,5%, rata de politica monetara, iar cel la 3 si 6 luni sa se stabilizeze undeva mai sus, pentru ca intervine judecata de valoare a analistilor din bancile comerciale, a dumneavoastra, si a trezorerilor ca banca nationala va majora dobanda. Si mai este si prognoza. Deocamdata inflatia este 5%. Cand va ajunge la 3,5%, probabil ca si dumneavoastra, impreuna cu trezorierii si analistii veti gandi altfel”, a spus guvernatorul BNR. (vezi aici detalii)
Ultimele prognoze ale analistilor bancilor arata ca BNR va mentine nemodificata dobanda de referinta anul viitor sau chiar o va mai creste cu o jumatate de punct, in conditiile in care inflatia va ramane stabila, astfel ca nivelul ROBOR va ramane stabil, si el, estimat in jurul a 3% pe an.
Asadar este putin probabila o scadere a ROBOR de la 3% in prezent, pana la 1,5%, pragul stabilit de Guvern pentru taxa pe lacomie, aspect pe care mizeaza, se pare, si Guvernul, dat fiind ca si-a bugetat venituri de 3,6 miliarde lei din taxa bancara, echivalentul taxei pe un ROBOR situat aproape de nivelul din prezent.
Duminica, Liviu Dragnea, presedintele partidului de guvernamant, PSD, a declarat ca Guvernul trebuie sa adopte rapid masuri impotriva “bancilor lacome”, pentru ca acestea obtin profituri prea mari, dar acorda prea putine credite.
Dragnea a facut aceasta declaratie in cadrul unui discurs cu accente anti-europene, anti-justitie si nationaliste, cu acuzatii la adresa firmelor straine multinationale, acuzate de evaziune fiscala sau de practicarea unor preturi prea mari.
Dragnea i-a cerut premierului Dancila “sa-i puna la treaba” pe ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, si pe consilierul pe probleme economice, Darius Valcov, in privinta masurilor care ar trebui luate impotriva bancilor. (vezi aici detalii)
Proiectul Ordonantei de Urgenta privind taxa pe lacomie
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ
privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene
Instituirea taxei pe activele instituțiilor financiar bancare – taxa pe lăcomie
Contribuabili
Art. 83 - (1) Instituțiile financiar-bancare sunt obligate la plata taxei pe active, denumită în continuare taxa pe lăcomie, în situația în care media trimestrială ROBOR determinată potrivit art. 84 alin. (2) depășește pragul de 1,5 %, denumit în continuare prag de referință.
(2) Prin instituție financiar-bancară se înțelege oricare dintre următoarele persoane:
a) instituţiile de credit, persoane juridice române, definite, astfel, potrivit legii de organizare și funcționare;
b) instituţiile financiare nebancare, persoane juridice române, înscrise în Registrul general ţinut de Banca Naţională a României;
c) instituţiile de plată, persoane juridice române, care acordă credite legate de serviciile de plată;
d) instituţiile emitente de monedă electronică, persoane juridice române, care acordă credite legate de serviciile de plată;
e) alte persoane juridice, care desfășoară, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, activități financiare;
f) sucursalele din România ale persoanelor juridice străine, din categoria celor prevăzute la lit. a)-e).
Cotele taxei pe lăcomie şi baza de calcul
Art. 84 - (1) Taxa pe lăcomie se datorează trimestrial prin aplicarea cotelor prevăzute la alin. (3) asupra activelor contribuabilului existente la sfârșitul trimestrului de calcul, astfel cum sunt înregistrate în patrimoniu, potrivit reglementărilor contabile aplicabile.
(2) Media trimestrială ROBOR se stabilește pe baza ratelor ROBOR la 3 luni și la 6 luni, calculate și publicate de Banca Națională a României pentru ultimul trimestru/semestru anterior trimestrului de calcul. Stabilirea mediei trimestriale se efectuează de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză și se publică pe site-ul acestei instituții.
(3) Cotele taxei pe lăcomie se diferenţiază în funcţie de amploarea depăşirii pragului de referinţă, astfel:
a) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este până la 0,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,2%;
b) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 0, 51 - 1 punct procentual, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,4%;
c) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,01 - 1,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,6%;
d) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,51 - 2,0 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,9%.
(4) Dacă media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referință, cota taxei pe lăcomie de 0,9 % se majorează progresiv cu câte 0,3 puncte procentuale la fiecare depășire cu câte 0,5 puncte procentuale, inclusiv, a pragului de referință majorat cu 2 puncte procentuale.
Plata taxei pe lăcomie şi depunerea declaraţiei fiscale
Art. 85 - (1) Contribuabilii prevăzuţi la art. 83 sunt obligaţi să calculeze, să declare și să plătească taxa pe lăcomie, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează taxa pe lăcomie.
(2) Prin excepţie de la alin. (1), contribuabilii care încetează să existe într-un trimestru au obligaţia de a declara şi a plăti taxa pe lăcomie aferentă până la data depunerii situaţiilor financiare la organul fiscal competent, respectiv până la data radierii , după caz.
(3) Modelul şi conţinutul declaraţiei taxei pe lăcomie se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(4) Cheltuiala cu această taxă este cheltuială deductibilă la stabilirea rezultatului fiscal reglementat de titlul II din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Taxa pe lăcomie reprezintă venit al bugetului de stat şi se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.
Data intrării în vigoare
Art. 86 - Prevederile prezentului capitol se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2019.
