Curtea Constitutionala a mai respins astazi un dosar in care bancile au reclamat ilegalitatea legii 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, astfel ca legea se va aplica in continuare retroactiv, inclusiv creditelor in curs de derulare, cu conditia ca instantele de judecata sa verifice existenta principiului impreviziunii, stipulat in Codul Civil, asa cum a decis Curtea in primele dosare solutionate in urma cu doua zile.
Unul dintre cele trei dosare ramase in pronuntare pentru astazi a fost solutionat prin respingerea exceptiilor de neconstitutionalitate invocate de banci, au declarat surse oficiale din cadrul Curtii Constitutionale, pentru Bancherul.ro.
Solutionarea celorlalte doua dosare a fost amanata pana in 17 noiembrie.
Presedintele Curtii Constitutionale, Valer Dorneanu, a precizat ca deciziile privind restul dosarelor referitoare la legea darii in plata se vor adecva primei decizii din 25 octombrie, conform careia legea a fost declarata constitutionala, cu conditia ca instantele de judecata sa verifice principiul impreviziunii. (vezi aici detalii)
“Restul dosarelor identice cu cele solutionate se vor respinge ca fiind inadmisibile, conform normelor Curtii Constitutionale. Pastram aceeasi decizie si nu mai judecam dosarele identice cu cele solutionate deja, acordandu-se toate beneficiile care rezulta din prima decizie”, a spus Dorneanu.
Se vor pastra asadar toate efectele care rezulta din prima decizie, in cazul dosarelor identice.
“Unele dosare le-am amanat pentru ca trebuie sa examinam in ce masura textele si motivatiile din acestea sunt la fel cu cele solutionate deja”, a precizat presedintele Curtii Constitutionale.
Intrebat daca ar mai putea aparea modificari ale legii dupa solutionarea restului dosarelor, Valer Dorneanu a spus, pentru Bancherul.ro: "Vom vedea ce imaginatie au mai avut avocatii".
Contestatia Raiffeisen Bank a fost respinsa
Contestatia ("exceptia de neconstitutionalitate", in jargon juridic) respinsa astazi a fost cea inaintata la Curtea Constitutionala de catre Raiffeisen Bank, una dintre cele mai afectate banci de legea privind darea in plata, intrucat are multe credite in franci elvetieni (CHF), iar cresterea "aberanta" a cursului leu/CHF ar putea constitui un motiv de impreviziune pe care instantele de judecata sa-l accepte, dupa cum a precizat un judecator al Curtii Constitutionale pentru Bancherul.ro. (vezi aici detalii)
Raiffeisen Bank a fost reprezentata la Curtea Constitutionala de avocatul Stan Tirnoveanu, care lucreaza la firma de avocati Zamfirescu Racoti & Partners, in timp ce clientii bancii au fost aparati de avocatul Gheorghe Piperea, care are propria firma de avocatura, el fiind si autorul legii privind darea in plata.
Duelul avocatilor si decizia Curtii Constitutionale
Prestatiile celor doi avocati in fata completului de noua judecatori ai Curtii Constitutionale, in cadrul procesului la care a fost prezent Bancherul.ro, au fost destul de contrastante.
Astfel, in timp ce Tirnoveanu recita pompos din Scrisoarea pierduta a lui Caragiale (Trahanache: “o soțietate fără prințipuri, va să zică că nu le are!” si “Ghita Pristanda: „Protestez în numele Constituției! Asta e violare de domiciliu!" — Zic: „Curat violare de domiciliu! da' umflați-l!" Și l-au umflat.”), Piperea a scos un teanc mare de dosare cu argumente pentru darea in plata, pe care le-a asezat pe masa judecatorilor.
Concret, avocatul Raiffeisen Bank a invocat art.1 din Convetia Europana a Drepturilor Omului, potrivit careia privarea dreptului de proprietate al bancilor (intrucat acestea nu pot recupera integral creditul acordat, in cazul darii in plata, care prevede anularea restului datoriilor clientului bancii in schimbul cedarii locuintei catre banca) se poate face doar in anumite conditii, si anume in inters general si in caz de utilitate publica.
Tirnoveanu a sustinut ca prin ingerinta legii in dreptul de proprietate este afectat “dreptul meu de a incasa sumele din depozit la scadenta, activitatea bancilor fiind astfel de interes public”.
El a mai invocat art. 53 din Constitutie, potrivit caruia exercitiul unor drepturi poate fi restrans doar pentru securitate nationala, ordine si morala publica, drepturile si libertatile cetatenesti, calamitati, dezastre.
Tinoveanu a mai sustinut ca ingerinta legii privind darea in plata in dreptul de proprietate nu este rezonabila, pentru ca nu este echilibrata si nici nu se justifica din punct de vedere social.
El a repetat argumentele altor avocati ai bancilor, potrivit carora legea privind darea in plata va submina increderea intr-un act juridic, precum contractul de credit.
Tirnoveanu a mai declarat ca legea privind darea in plata este nula din punctul de vedere al constructiei juridice, intrucat incalca principiile Codului Civil.
Curtea Constitutionala a ajuns insa la concluzia, dupa cum am vazut, ca, dimpotriva, legea privind darea in plata nu este decat o forma a principiului impreviziunii din Codul Civil.
Piperea a sustinut in fata judecatorilor ca legea darii in plata este o lege de protectie a consumatorilor, astfel ca este o greseala sa se trateze din perspectiva dreptului civil, intrucat o lege de protectie a consumatorului este o derogare de la principiile dreptului comun.
El a sustinut ca acuzatiile aduse legii privind incalcarea libertatii de vointa, a principiului neretroactivitatii si a dreptului de proprietate sunt neavenite din moment ce legea este facuta sa deroge de la principiile dreptului civil, conform dreptului UE.
Judecatorii Curtii Constitutionale au decis insa sa nu "umfle" pe nimeni.
Curtea nu a dat dreptate nici avocatilor bancilor nici avocatului Piperea, care i-a reprezentat pe clientii bancilor, preferand o solutie de mijloc, echilibrata, potrivit careia legea privind darea in plata este o forma a principiului impreviziunii din Codul Civil, astfel ca instantele de judecata sunt cele care vor stabili daca un client al unei banci are motive sa ceara anularea creditului prin cedarea locuintei ipotecate catre banca. (vezi aici detalii)
