Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a rabufnit saptamana trecuta de suparare ca bancile si asociatia acestora, ARB, nu au reusit sa explice publicului cum functioneaza o banca, permitand astfel aparitia unor confuzii si acuzatii nefondate la adresa bancilor, pe fondul dezbaterilor privind legea privind darea in plata a caselor ipotecate.

Una dintre cele mai mari confuzii este cea referitoare la faptul ca doar clientii, nu si bancile, isi asuma riscurile unui credit, sustinatorii acestei idei si ai legii darii in plata argumentand ca bancile au garantii imobiliare la creditele acordate si-si pot executa silit clientii in vederea recuperarii datoriilor.

Guvernatorul Isarescu spune insa ca in realitate bancile isi asuma riscuri chiar prin esenta activitatii lor, aceea de creditare, si anume probabilitatea sa nu-si mai poata recupera banii, in ciuda garantiilor, dovada stand faptul ca timp de trei ani bancile au suferit pierderi substantiale.

Pe de alta parte, a subliniat guvernatorul, bancile isi asuma si un alt risc, mult mai mare si mai greu de perceput de catre public, acela de a ajunge intr-o criza, in cazul in care nu-si mai pot rambursa depozitele clientilor.

Mugur Isarescu: "Se spune ca bancile nu-si asuma riscurile. Si se toaca asta de dimineata pana seara. Se uita ca activitatea bancara, prin esenta ei este o activitate de risc. Tot ce face o banca este activitate de risc. In esenta, bancherul trebuie sa aiba grija ca de ochii din cap de depozitele pe care le are in primire. Acolo nu trebuie sa greseasca nicio clipa. Daca intarzie o singura ora cu rambursarea unui credit la scadenta sau la cerere, se creeaza panica! Iar banii aceia nu-i tine in seif, ii plaseaza. Si orice plasament inseamna un risc. Nu doar delincventa. Inseamna risc intrucat creditul inseamna o privire in viitor, si oricine poate sa greseasca aici. Il vad pe Dan Pascariu si trebuie sa spun ceva. El era presedintele ARB si noi am hotarat atunci sa punem un bilant de banca la intrarea in fiecare banca, sa inteleaga lumea ca banca nu foloseste banii ei, si nici capitalul, pe care-l tine exact ca sa acopere riscurile. Banca foloseste banii deponentilor si nu se poate juca cu ei. Ce poate sa fie decat o neintelegere a activitatii bancare, daca legile sunt promovate cu justificarea ca bancile nu-si asuma un risc, deci trebuie sa le fortam, si trebuie sa fie partenere." (vezi aici si alte explicatii ale guvernatorului despre modul de functionare a unei banci)

Cum citim bilantul unei banci

Pentru a vedea cum arata un bilant de banca simplificat, am luat ultimul bilant al BCR, publicat de banca intr-un comunicat de presa.

Din bilant se vede, in primul rand, ca valoarea acestuia este de 62,360 miliarde lei (intr-un bilant, activele trebuie sa fie egale cu pasivele).

Din aceasta suma, cea mai mare pondere o au depozitele atrase de banca de la clientii persoane fizice si juridice, adica 42,626 miliarde lei.

Din banii atrasi de la clienti, dupa cum preciza si guvernatorul, bancile acorda credite altor clienti. In cazul BCR, banca a acordat credite de 32,450 miliarde lei, din depozitele de peste 42 miliarde lei.

Banii bancii, adica ai actionarilor bancii, sub forma de capitaluri proprii, reprezinta doar 5,875 miliarde lei, adica 18% din volumul total de credite, cam cat a fost rata de neperformanta, adica pierderile sistemului bancar din creditele acordate anii trecuti.

Iata deci dovada faptului ca bancile isi folosesc banii lor nu pentru a acorda credite, ci pentru a acoperi pierderile din credite.

De aceea spune guvernatorul ca riscul de creditare al bancilor este, in realitate, urias: pentru ca acestea au de rambursat depozitele atrase de la clienti, pe care banca nu le tine in seifuri, ci le da mai departe altor clienti, sub forma de credite. Daca acestia decid sa nu le mai dea inapoi, ci sa predea bancilor cheile de la case, cum vor mai putea bancile sa-si plateasca deponentii?

Pericolul este cu atat mai mare cu cat o banca poate intra foarte usor intr-o criza, daca se declanseaza o panica, adica atunci cand un zvon sau o alta cauza determina clientii sa-si retraga depozitele in acelasi timp, formand cozi la ghisee.

Mugur Isarescu a repetat acest pericol, intr-un interviu acordat postului national de radio.

Solicitat sa-si spuna parerea cu privire la acuzatiile ca bancile nu pierd nimic, nu-si asuma niciun risc, guvernatorul a spus:

“Realitatea e cu totul alta, nu este adevarat. Bancile au avut pierderi masive timp de trei ani, cu exceptia anului trecut. Au trebuit ca actionarii sa vina cu bani sa acopere aceste pierderi, pentru a asigura stabilitatea sistemului. Bancile isi asuma riscuri, exista chiar o definitie care spune ca o banca este o institutie care lucreaza cu riscul si cu o probabilitate mare de risc. Dar pana unde isi poate asuma o banca riscurile? Pana acolo incat sa nu se atinga de banii deponentilor. In momentul in care o banca ajunge in situatia de a nu putea da inapoi banii deponentilor, nu mai este banca. Asadar ea isi poate asuma riscuri, mai discuta cu clientii, mai accepta (intarzieri la rambursarea creditelor n.r.), dar pe deponenti nu-i poate amana. Are un contract ferm, nemilos fata de deponenti. In momentul in care nu poate da banii inapoi, la scadenta sau la cerere, unui singur deponent, se poate instaura panica bancara. Ati vazut ce s-a intamplat in Grecia. Oameni stand la coada sa-si retraga banii din banca, aceea este o criza bancara, intr-adevar. Cu alte cuvinte, formule de tipul bancile nu-si asuma riscuri sau bancile trebuie sa fie partenere cu clientii, nu sunt reale. Bancile nu pot fi partenere de afaceri cu clientii. Creditul se numeste credit, pentru ca nu este investitie, nu este un parteneriat de afaceri. Bancile dau credite, din banii deponentilor, cu garantii, pentru ca acei bani imprumutati trebuie recuperati pentru a-i rambursa deponentilor. Confuzia aceasta care persista este periculoasa si o spun de pe acuma: este in mare masura vina bancilor comerciale din Romania, a Asociatiei Romane a Bancilor, care nu au continuat ceea ce s-a inceput in 1991 cu educatia bancara. Noi am cerut atunci atunci fiecarei banci ca la intrare, la ghiseu, sa fie afisat un bilant de banca simplificat, pentru ca lumea sa stie cum functioneaza o banca. Daca se creeaza confuzii, lumea uita cum functioneaza o banca si atunci intregul mecanism este dat peste cap, apar nemultumiri, iar cand doresti sa explici lucrurile, este prea tarziu.”

Guvernatorul a criticat, din nou, Asociatia Romana a Bancilor pentru faptul ca nu sustine suficient educatia financiara a publicului.

Mugur Isarescu: “Educatia financiara trebuie facuta continuu si cu voce tare. De aceea am creat un institut bancar roman, unde am intrat in parteneriat cu ARB-ul si unde acum bancile participa intr-o foarte mica masura. Eu ma bucur ca ultima declaratie din partea ARB spune ca aici s-a pierdut pasul. Ei au spus ca au pierdut o batalie mediatica, sunt putin rautacios acum spunand ca nu au avut cum sa piarda o batalie mediatica in care nici cel putin nu au intrat. Au preferat, de fiecare data, sa stea in spatele bancii nationale, sub un fel de protectie a bancii nationale, si din aceasta cauza s-a intarit si ideea ca noi suntem avocatul lor. Noi nu am luat apararea vreunei banci. Repet, noi luam apararea sistemului bancar. Fara sistem financiar-bancar solid, stabil, economia de piata nu functioneaza. Acest lucru ne intereseaza, pentru ca de aici vine crestere economica, prosperitate, salarii si pensii mai mari.”