Bancile romanesti nu au avut parte de o taxa pe profituri sau pe cifra de afaceri, ca in alte tari, precum Ungaria sau Cehia, pentru a-si aduce si ele contributia la povara crizei, in ciuda faptului ca Romania a avut o aterizare mult mai dura decat tarile vecine. Au avut noroc cu FMI-ul.

In ciuda acestui fapt, bancile romanesti (cele mai multe detinute de banci straine) nu au simtit ca trebuie sa dea dovada benevol de o mai mare generozitate, flexibilitate si intelegere decat in vremuri bune fata de problemele prin care au trecut clientii lor, pentru a-i tine aproape.

Nici macar in ultimul ceas, al crizei creditelor in franci, nu au facut-o. S-au codit pana si la un program tip scade-rata cu garantii de stat. Asa ca au incasat-o pe buna dreptate, s-ar putea spune.

Avocatul Gheorghe Piperea, acest Robin Hood al clientilor rasculati impotriva unor banci, cu care a castigat batalii importante in salile de judecata pe tema clauzelor abuzive, a cucerit acum si dealul Casei Poporului, reusind sa convinga parlamentarii sa voteze o lege exact pe placul lor, adica extrem de populista, care, pretind, ei, ar salva 800.000 de romani care nu-si mai pot plati ratele la creditele ipotecare si sunt dati afara din case, executati silit si hartuiti de recuperatori de credite. 

Iar cum bancherii nu preau au avut de unde sa scoata dovezile bunavointei lor de pana acum, legea a fost votata cu un singur vot impotriva. Previzibil, poate.

Trecem peste faptul ca la Biroul de Credit sunt inregistrate doar 716.236 de persoane fizice cu restante de peste 30 de zile, dintre care in jur de 150.000 au credite Prima Casa si cam tot atatia ceredite imobiliare standard, la care se adauga creditele de consum garantate cu ipoteci, ceea ce inseamna ca doar in jur de 350.000 de romani vor fi afectati de aceasta lege, adica mai putin de jumatate din cifra lansata de politicieni.

Trei efecte periculoase

Marea problema este ca daca aceasta lege se va aplica, va crea un precedent extrem de periculos, cu cel putin trei consecinte care ne vor afecta pe toti:

1. O datorie trebuie platita in orice conditii

In primul rand, aceasta lege spulbera un principiu de bun simt, nu doar economic, legal si contractual, acela ca o datorie trebuie platita, indiferent in ce conditii: daca garantia a scazut sau a crescut sau daca ai ramas fara serviciu.

Daca statul vrea sa faca protectie sociala, adica sa ajute 800.000 de oameni care nu-si mai pot achita datoriile la banci, atunci sa le acorde ajutoare sociale din banii nostri, ai platitorilor de taxe, sau din banii bancilor, dar colectati printr-o taxa bancara pe profituri sau pe cifra de afaceri, ca in alte tari.

Argumentul politicienilor si, suprinzator, al unor ziaristi si sefi de asociatii de protectie a consumatorilor, ca in acest fel bancile impart riscurile cu clientii, este fals.

Pentru ca atunci cand acorzi un imprumut, singurul care-si ia un risc esti tu, care ai imprumutat un prieten, sau bancile, IFN-urile si alte institutii de credit. Sa nu uitam de pierderile de 4,4 miliarde de lei recunoscute anul trecut de banci din creditele neperformante. Iar legea de fata o dovedeste: doar banca pierde si in acest caz.

Daca vorbim de riscul scaderii valorii imobilelor, la care fac referire initiatorii si sustinatorii legii, acesta se produce doar in cazul speculatorilor. Pentru ca investitia intr-o locuinta este pe termen lung, de peste 20 si chiar 30 de ani, este o casa familiala in majoritatea cazurilor, a carei valoare scade in crize, dar creste in perioade de avant al economiei, conform principiului ciclurilor economice.

2. Creditele imobiliare vor fi mai scumpe si mai greu de obtinut

Al doilea precedent periculos al legii privind darea in plata este ca poate afecta serios activitatea de creditare de acum inainte, din simplul motiv ca bancile vor fi mai prudente si vor cere un avans mai mare si dobanzi mai ridicate, in fata perspectivei de a se trezi la un moment dat cu casa in brate si fara credit rambursat.

Este perfect plauzibil acest scenariu, chiar si in conditiile actuale, in care preturile locuintelor nu mai scad iar dobanzile se mentin mici.

3. Haiducia din Parlament

Ca sa nu mai vorbim si de al treilea precedent periculos, al haiduciei din Parlament, cu legi care sfideaza directivele europene si principiile consfintite din Constitutie si in Codul Civil.

Daca haiducul Piperea si prietenii lui parlamentari ar fi vrut cu adevarat o lege de protectie a clientilor bancilor si nu o simpla razbunare impotriva bancilor si probabil satisfacerea unor interese personale si de grup, ar fi promovat o lege care, pur si simplu, ar fi interzis bancilor sa dea afara oamenii din case si ar fi permis sa se amane plata ratelor pana cand oamenii vor putea sa se angajeze din nou si sa reia platile. Atat de simplu.

E bine de precizat ca in Spania, singura tara europeana in care mai exista o astfel de lege, tip datio in solutum, aceasta chiar are un caracter social, intrucat se aplica doar ca solutie de ultima instanta, celor care intr-adevar nu-si mai pot plati creditele (nu ca la noi, tuturor), dupa ce bancile au epuizat toate celelalte metode de restructurare a creditului restant si de acordare a altor facilitati, precum si in cazurile in care o familie nu mai are nicio sursa de venit si nici alte bunuri ce pot fi valorificate pentru plata datoriei (vezi aici detalii).

Ce prevede legea darii in plata: oricine are un credit ipotecar, nu doar cei care au restante, poate scapa de datorii daca cedeaza casa bancii, IFN-ului sau recuperatorului de creante