Actionarii minoritari ai Bancii Carpatica (BCC) au acceptat in cadrul AGA de ieri reducerea capitalului bancii cu 65%, echivalentul a 204 milioane lei, pentru acoperirea pierderilor din anii precedenti, insa au respins oferta ferma de fuziune primita de la Nextebank, care ar fi insemnat o diluare si mai mare a actiunilor bancii, in conditiile in care fuziunea prevedea o paritate a valorilor juste ale celor doua banci de 1 la 0,8 in favoarea Nextebank.
Reducerea capitalului Carpatica de la 314 la 110 milioane lei este un semnal bun, un prim pas pentru ca banca din Sibiu sa-si gaseasca un investitor strategic, apreciaza Nicolae Cinteza, seful supravegherii bancilor din cadrul BNR.
Dupa reducerea capitalului Carpatica, urmeaza o nou etapa de majorare a capitalului bancii cu 110 milioane lei, conform deciziei aprobata de actionari.
Respingerea fuziunii a avut loc in contextul in care seful Carpatica, Johan Gabriels, a anuntat, in cadrul AGA de ieri, desfasurata la Sibiu, unde este sediul bancii, ca fondul de investitii american J.C. Flowers a facut o noua oferta de preluare a bancii.
De asemenea, se pare ca Horia Manda, presedintele Consiliului de Administratie al Nextebank si seful Axxcess Capital, care administreaza fondul de investitii Emerging Europe Accession Fund (EEAF), nu a reusit sa incheie tranzactia de preluare a pachetului de actiuni la Carpatica detinut de actionarul majoritar, Ilie Carabulea, in conditiile in care acesta se afla inchisoare.
In ultima oferta de fuziune inaintata de NexteBank se preciza ca Nextebank este interesata de “achizitionarea directa de la domnul Carabulea si grupul sau de actionari care detine aproximativ 57% din actiunile Bancii Carpatica”.
Cum au esuat primele doua incercari de fuziune
Fuziunea cu Nextebank a fost schema gandita de BNR inca de la inceputul anului trecut, dupa ce i-a suspendat lui Carabulea dreptul de vot in banca, in urma arestarii acestuia in cazul Carpatica Asig.
BNR chiar a reusit sa-i convinga pe actionarii minoritari ai Carpatica ca fuziunea este singura solutie pentru salvarea Carpatica, astfel ca acestia au aprobat inceperea negocierilor de fuziune in cadrul AGA bancii din aprilie 2014, in ciuda protestelor din inchisoare ale lui Carabulea.
Au urmat, in vara lui 2014, negocierile de fuziune cu Nextebank, proces ce urma sa fie aprobat in cadrul unei AGA a bancii din decembrie 2014.
Planul de fuziune al bancii Carpatica cu Nextebank prevedea ca aceasta din urma sa detina 45% din actiunile Carpatica, astfel ca actionarul majoritar din prezent, Ilie Carabulea, ar fi pierdut controlul bancii.
Dar cu o saptamana inainte de AGA, banca trimite bursei un anunt in care Oprea Carabulea, baiatul lui Carabulea, isi exprima “angajamentul de a incheia o tranzactie de vanzare a unui pachet majoritar de actiuni conform unui scenariu accelerat pentru a asigura bancii platforma necesara pentru a spori baza de capital in vederea dezvoltarii viitoare”.
In consecinta, la loc comanda. In AGA nu s-a mai aprobat fuziunea, asteptandu-se tranzactia lui Carabulea.
BNR raspunde cu represalii
Tranzactie care insa nu a mai venit, astfel ca BNR a raspuns cu represalii: in ultimul trimestru din 2014 a facut curatenie in bilantul Carpatica, soldat cu provizioane pentru creditele neperformante de 233 milioane lei, de 6 ori mai mari decat in tot anul 2013, cand s-au ridicat la doar 38 milioane lei.
Consecinta: pierderile uriase la Carpatica in 2014, de aproape 45 de milioane de euro, pierderi ce trebuie acoperite, conform legii, de catre actionari, fie prin majorare de capital, imprumut subordonat sau diminuarea capitalului, daca primele doua variante nu se aplica.
Cum Carabulea se pare ca a refuzat (sau nu a avut resurse) sa majoreze capitalul Carpatica sau sa-i acorde un imprumut, BNR a decis ca pierderile sa fie acoperite din capitalul bancii, prin anularea unui numar de 65% din actiunile bancii, urmata de o majorare de capital de 30 de milioane de euro, prin emiterea de noi actiuni.
In consecinta, in AGA Carpatica din 28 aprilie 2015 s-au facut aceste propuneri actionarilor minoritari, plus reluarea negocierilor de fuziune cu Nextebank, toate fiind insa respinse, in conditiile in care Carabulea a participat la AGA si chiar a votat in numele unui alt actionar, desi avea dreptul de vot suspendat, dupa cum a spus Nicolae Cinteza, seful supravegherii bancilor din BNR.
