Nicolae Cinteza, seful supravegherii bancilor din cadrul BNR, ne-a amendat pentru articolul publicat vineri cu ocazia colocviului prezidat de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, in care spuneam ca banca centrala a facut anul trecut curatenie in sistemul bancar la cerintele Bancii Centrale Europene (BCE), in perspectiva adererarii tarii noastre, de anul viitor, la Mecanismul Unic de Supraveghere al Uniunii Bancare.

In articol ne intrebam cum se face ca dupa ce sistemul bancar a trecut, din 2012, la standardele contabile internationale IFRS, mai permisive in privinta recunoasterii riscului de credit decat vechile norme locale, RAS, bancile au constituit mai multe provizioane decat anterior, fapt evidentiat si de Georgescu. Chiar sa-i fi apucat peste noapte pe bancheri o criza de constiinta si de profesionalism, dupa cum a sugerat prim-viceguvernatorul? De aceea am sugerat ca mai degraba ar fi vorba de niste directii impuse de la Frankfurt, in contextul derularii testelor de stres si a exercitiului de evaluare a activelor (AQR) la nivel european.

“Nu a existat nicio influenta sau impunere de la BCE. Noi ne-am intalnit cu reprezentantii Bancii Europene abia in decembrie anul trecut, pentru a discuta despre Uniunea Bancara”, spune Cinteza.

Trecerea la IFRS a facut bancilor un cadou de 10 miliarde lei

Dupa adoptarea standardelor IFRS, de la inceputul anului 2012, mai putin restrictive decat cele RAS, dupa cum preciza Georgescu in cadrul conferintei, bancile au scapat de provizioane in valoare de 10 miliarde de lei, explica Cinteza.

BNR a reusit, in prima faza, sa impiedice bancile sa-si insuseasca drept profituri respectiva suma rezultata din tratarea mai ingaduitoare a creditelor neperformante, prin crearea unui asa-zis filtru prudential, care avea doar rol statistic, fara sa apara in bilanturile bancilor, banii fiind insa blocati intr-un cont separat.

Acest filtru urma sa fie redus treptat in urmatorii ani, in functie de evolutia creditelor neperformante si de performantele fiecarei banci: o parte din bani se reintoarceau in banca sub forma de capital, iar o alta parte sub forma de profit.

"Nu le-am obligat, le-am recomandat"

In acelasi timp, imediat dupa trecerea la IFRS, Cinteza a obligat bancile sa-si reevalueze valoarea garantiilor aferente creditelor neperformante, pentru a le aduce la preturile din prezent, iar diferenta neacoperita din credit sa o provizioneze.

“Standardele IFRS ofera bancherilor mai multa libertate de apreciere, sunt mai flexibile, motiv pentru care am recomandat bancherilor, nu i-am obligat, pentru ca nu mai puteam face asta, sa fie mai prudenti in privinta evaluarii riscului de credit. Pe de alta parte, am putut impune bancilor auditarea valorii colateralelor, in fiecare an, incepand cu 30 iunie 2012”, adauga seful supravegherii. “Asta pentru ca doar auditorul extern are dreptul legal de a obliga banca sa fie mai restrictiva in aplicarea IFRS”, a precizat el.

Efectele auditului extern a fost un soc pentru banci, mentioneaza Cinteza, intrucat s-a soldat cu o pierdere intermediara de 700 de milioane de lei, majorata la 2,341 miliarde lei la finalul lui 2012.

Dar sa nu uitam ca cele 2,3 miliarde pierdere la finalul lui 2012 sunt totusi doar o mica parte din castigul de 10 miliarde de lei obtinut de banci prin trecerea la IFRS.

Mai mult, pierderea din 2012 aproape a fost anulata in urmatoarele 6 luni din 2013: la jumatatea anului, sistemul bancar avea castiguri de 1,1 miliarde lei. La finalul lui 2013 profiturile au scazut insa aproape spre 0, ca sa urce iar in iunie 2014 la 200 de milioane de lei.

[1]

Pierderea record de 4,4 miliarde lei din 2014 a fost prevestita tot prin "scrisori recomandate"

Dupa care a aparut, la fel de intempestiva ca in 2012, pierderea record de 4,4 miliarde lei de la finalul lui 2014, precedata tot de compunerea unor scrisori recomandate, nu de poezii de Eminescu, dupa cum se exprima sugubat Florin Georgescu.

Scrisori in care Cinteza "recomanda" bancilor provizioane suplimentare pentru creditele acordate firmelor in insolventa (care sa acopere 90% din valoarea respectivelor credite), scoaterea in afara bilanturilor a creditelor neperformante cu intarzieri mari, precedate de o provizionare suplimentara, precum si noi evaluari ale garantiilor.

Cinteza mentiona, anul trecut, ca masurile de curatenie din banci sunt necesare si in perspectiva derularii testelor de stres dupa modelul EBA, din acest an, inaintea trecerii la Mecanismul Unic de Supraveghere, din 2016.

Masuri-model pentru alte tari

Acest context a favorizat, asadar, luarea masurilor de curatenie in sistemul bancar romanesc, dar fara sa fi fost o obligatie din partea BCE, dupa cum tine sa mentioneze Cinteza. Ba chiar “masurile luate de noi ne-au fost cerute drept model pentru a fi aplicate si in alte tari”, mentioneaza seful supravegherii din BNR.

In concluzie, sa facem in final socoteala:

Filtrul prudential in valoare de 10 miliarde lei eliberate in 2012 prin trecerea la IFRS, adica diferenta dintre provizioanele IFRS si cele RAS, a scazut la finalul lui 2014 la 6 miliarde lei, asadar avem o reducere de 4 miliarde lei.

In perioada 2012 - 2014 bancile au facut pierderi insumate de 6,7 miliarde lei si castiguri de 1,4 miliarde, adica un rezultat net negativ de 5,3 miliarde lei.

Asta in timp ce provizioanele IFRS au crescut de la 7,4 miliarde lei in 2011 la 9,8 miliarde lei in 2012, apoi au scazut iar la 8,1 miliarde in 2013, dupa care s-au inaltat la 12 miliarde in 2014.

Bancile trebuie sa-si acopere pierderile din fonduri proprii, insa ele trebuie pe de alta parte sa-si mentina un nivel adecvat al capitalizarii (ca raport dintre capitalul propriu si active), de minim 8% sau minim 10% din motive prudentiale.

Rata de solvabilitate a sectorului bancar romanesc a crescut in ultimii ani, ajungand la 17,28% in decembrie 2014, in conditiile in care capitalurile proprii ale bancilor au avansat de la 7,2 miliarde euro la sfarsitul lui 2011 la 7,9 miliarde euro la finalul lui 2014.