Bancile au sangerat de peste 2 miliarde de lei in 2014, dupa ce au fost trecute prin foc si sabie de BNR, avocati si politicieni in tribunale, la guvern si in parlament: banca centrala le-a obligat sa scape de scheletele reprezentate de creditele neperformante, haiducul Piperea a tarat bancile prin tribunale in procele privind clauzele abuzive iar politicienii nu au scapat ocazia sa-si faca putina campanie electorala promovand legi pentru conversia creditelor din valuta in lei sau falimentul persoanelor fizice.

Afectate de pierderi serioase, doua banci, Volksbank si Millennium Bank, s-au lasat inghitite de rechini mai puternici, Banca Transilvania si OTP Bank, in timp ce alte doua care au incercat la recomandarea BNR sa fuzioneze pentru a face fata bataliei, Carpatica si Nextebank, nu s-au inteles in final de an.

Din turnurile lor de fildes in centrul vechi al Capitalei, sefii BNR au transpirat serios in aceasta vara si au fost nevoiti sa-si toarne si ei in cap galeata de gheata la moda. Prim-viceguvernatorul Georgescu, responsabilul cu supravegherea la BNR, a avut de luptat cu toate aceste probleme ale bancilor, la care s-a adaugat procesul masiv de dezintermediere, prin care bancile straine si-au inlocuit resursele de finantare externe cu depozitele romanilor.

Iar guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, s-a chinuit sa mai scada cu 1 punct dobanda de politica monetara si rezervele minime obligatorii ale bancilor, in incercarea de a reduce costul creditelor in lei, care ar fi trebuit sa le inlocuiasca pe cele in valuta retrase de bancile straine. Fara succes insa, creditarea ramanand in teritoru negativ.

Ce ne asteapta in 2015?

In primul rand, razboiul clienti-banci va contina, dupa batalia pierduta anul trecut de banci. Intrebarile sunt:

- Vor fi aprobate de Parlament legile privind conversia creditelor din valuta in lei si cea a falimentului personal, pe care guvernul s-a angajat in fata FMI sa nu o sustina?

- Vor avea succes in tribunale avocatii, pe de o parte, si ANPC, de cealalta parte, in eliminarea clauzelor abuzive din toate contractele de credit, dar si in conversia creditelor in valuta la cursul din data acordarii?

- Sau va triumfa un pact social intre banci si clienti propus de seful BCR?

- Vor reusi bancile in acest an sa revina pe profit si implicit sa majoreze creditarea in lei, care sa compenseze diminuarea imprumuturilor in valuta?

- Sau vom avea noi surprize, adica noi schelete sa iasa din dulapuri, in urma testelor de stres ce vor fi efectuate dupa modelul Bancii Centrale Europene?

Sa vevem insa cum s-au purtat in 2014 ostilitatile dintre banci, pe de o parte, si BNR, avocati, clienti si politicienti de cealalta parte:

Fuziunea ratata: Carpatica – Nextebank

Anul a inceput in forta cu arestarea patronului bancii Carpatica, Ilie Carabulea, in cazul de coruptie din industria asigurarilor, ceea ce a determinat conducerea BNR sa initieze un proces de fuziune a bancii din Sibiu cu Nextebank, proaspat preluata de fondul de investitii Axxess Capital condus de Horia Manda. Carabulea nu a fost de acord, intrucat prin fuziunea pierdea controlul bancii, asa ca a inceput razboiul Isarescu-Carabulea, castigat in cele din urma de primul, cum era de asteptat.

La finalul acestui an insa, cand fuziunea parea gata aprobata de AGA Carpatica, dupa negocieri de-a lungul a mai multor luni, a aparut si marea surpriza. Cu doar o saptamana inainte de votul din AGA, fiul lui Carabulea a anuntat ca este de acord ca familia sa-si vanda actiunile, astfel ca fuziunea nu a mai fost aprobata. De ce oare?

BNR a castigat in schimb alte doua aranjamente: preluarea Volksbank, banca-problema a BNR, de catre Banca Transilvania, iar Millennium, o alta banca producatoare de pierderi, a fost cumparata de OTP Bank.

Scheletele au iesit din dulapuri

BNR a inceput, la inceputul primaverii, operatiunea de curatare a portofoliilor bancilor de neperformante, scoaterea asa-ziselor schelete din dulapurile bancilor, in contextul aderarii la Uniunea Bancara si a testelor de stres realizate de BCE la nivelul bancilor-mama din Europa.

Efectul? Pierderi de miliarde la cele mai mari banci si zeci de mii de romani aruncati pe mana recuperatorilor de credite.

Masurile au fost necesare si pentru ca sistemul bancar romanesc a devenit mai vulerabil, ca efect al procesului de dezintermediere care presupune inlocuirea finantarilor bancilor straine cu depozitele romanilor, ecuatie care i-a dat fiori de gheata prim-viceguvernatorului Georgescu.

Electorata si legi pentru ajutorarea clientilor bancilor

Bancile au intrat si in atentia politicientilor la inceputul lui 2014, in perspectiva alegerilor prezidentiale de la finalul anului. Pe de o parte, guvernul socialist, impreuna cu prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, fost ministru de finante al PSD, au pregatit asa-zisa electorata, un program de reducere temporara a ratelor la credite prin acordarea unei scutiri de la plata impozitelor.

Initiativa anuntata a intra in vigoare la mijlocul anului a fost abandonata insa, intrucat BNR a ajuns pana la urma la concluzia ca ar fi prea riscanta pentru banci sau mai degraba o corvoada de care s-ar putea lipsi. Un proiect de care BNR nu este prea mandra, cu siguranta, putand fi trecut in dreptul insucceselor.

In lipsa unor masuri pentru ajutorarea celor aproape un sfert dintre clientii bancilor care nu-si mai pot plati creditele, avand intarzieri de peste 90 de zile, plus multi altii care au restante mai mici, parlamentarii au gasit oportunitatea perfecta pentru initierea unor proiecte de lege privind conversia creditelor din valuta in lei si falimentul persoanelor fizice, pentru ca acestea sa fie scutite de datorii.

Conversia creditelor in valuta

In acelasi timp, avocatul Gheorghe Piperea trecea bancile prin foc si sabie in tribunale, castigand sute, poate mii de procese impotriva bancilor pe tema clauzelor abuzive si pregatind noi actiuni pentru conversia creditelor din valuta in lei. Piperea a pierdut insa ultimul proces ale anului cu BCR.

Atat Piperea cat si politicientii au fost impulsionati de masurile luate de guvernul din Budapesta, precum si de o decizie a Tribunalului Galati in cazul unei cliente Volksbank.

Cand scandalul dintre banci si clienti era la paroxism, in special despre conversia din valuta in lei, intr-o declaratie rarisima, seful BCR, cehul Tomas Spurny, a propus un pact social intre banci si clienti, dar la care nu a mai aderat nimeni, asa ca a avut aceeasi soarta cu electorata. Sa le vedem reinviind in 2015?