In timp ce Mario Draghi, seful Bancii Centrale Europene, a dat ieri startul masurilor neconventionale tip Quantitative Easing (QE) pentru sustinerea creditarii economiei reale de catre banci, de la care cumpara covered bonds (obligatiuni ipotecare), Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, este de parere ca in Romania ar fi mai potrivita o crestere moderata a creditarii, in vederea unei cresteri economice autosustinute.

Numai ca o crestere economica autosustinuta inseamna, de fapt, o crestere economica redusa, din cauza resurselor interne limitate care sa poata sustine volume de credite si investitii mai mari de care tara noastra ar avea nevoie pentru a reduce decalajul de dezvoltare fata de celelalte tari europene.

Cu o crestere economica autosustinuta s-ar putea sa ne mentinem ani buni si de aici inainte pe ultimul sau penultimul loc in Europa.

De aceea, un mesaj firesc din partea guvernatorului Isarescu ar fi cel de gasire a unor masuri pentru stimularea creditarii, intrucat Romania se afla printre codasele tarilor din regiune din acest punct de vedere, conform statisticilor Bancii Centrale Europene.

Mugur Isarescu: "Cel puţin pe termen scurt este improbabil să asistăm la o răsturnare spectaculoasă de situație în ceea ce privește dinamica creditului, date fiind constrângerile existente la adresa atât a ofertei, cât și a cererii. Este, de asemenea, discutabil în ce măsură, chiar dacă ar fi posibilă, o creștere considerabilă a volumului de credit ar fi ea singură eficace din perspectiva iniţierii unui proces de creștere economică autosusținută."

Opinia guvernatorului BNR apare in contextul in care creditarea bancara in Romania se mentine pe teritoriu negativ, in ciuda diminuarii ratelor de dobanda la niveluri minime istorice.

Mugur Isarescu isi exprima in primavara acestui an speranta ca volumul de credite va reveni pe teritoriu pozitiv in aceasta vara, ceea ce nu s-a intamplat.

De la inceputul acestui an, din bilanturile bancilor s-au evaporat credite de 5,1 miliarde lei, in contextul in care creditarea in lei, desi creste, ramane anemica, in timp ce stocul creditelor in valuta scade vertiginos. Asta pentru ca putine imprumuturi se mai acorda in euro sau dolari, in special firmelor exportatoare, persoanele fizice imprumutandu-se acum exclusiv in lei, atat pentru creditele de consum cat si pentru cele imobiliare.

Calitatea creditării este mai importantă decât cantitatea

"Sunt de părere că, mai ales într-o perioadă de ajustare a bilanţurilor, calitatea alocării creditului este mai importantă decât volumul acestuia. Pentru a putea împinge economia pe o traiectorie de creștere economică autosusținută, cred că e necesar ca băncile să direcționeze resursele disponibile pentru creditare către investiții productive, evitând împovărarea debitorilor de calitate cu costurile generate de alocările eronate din trecut.

O astfel de abordare, în concordanţă cu perspectiva pe termen lung de care vorbeam la început, generează acele câștiguri de productivitate care sunt esențiale pentru ca creditul, investițiile și productivitatea să se alimenteze reciproc și să înscrie de o manieră sustenabilă economiile pe o spirală ascendentă, din care toată lumea ar avea de câștigat", considera Isarescu.

Creşterea importanţei finanţării locale 

"O tendinţă majoră care va marca evoluţia sectorului bancar din Europa de Sud-Est în următorii ani este, în opinia mea, rezultatul internalizării uneia dintre lecțiile crizei, și anume cea a lipsei de robustețe a modului centralizat de a administra finanțarea la nivelul grupurilor bancare transfrontaliere.

Paradigma pe care acestea par să o fi adoptat – e adevărat, de multe ori “ajutate” de acțiunile autorităților de supraveghere din țările de origine și din cele gazdă – este una în care subsidiarele se finanţează local în mai mare măsură. Autoritățile de supraveghere din țările de origine par în mod special interesate de o asemenea evoluție – a se vedea manifesta preocupare a autorităților austriece față de monitorizarea raportului credite-resurse atrase local la nivelul subsidiarelor marilor bănci din această țară.

Reorientarea spre piaţa internă la nivelul surselor de finanţare este însoţită, în mod firesc, de creşterea importanţei relative a creditării în monedele locale (cu titlu de exemplu, aş menţiona că, pe fondul acestei evoluţii, în România ponderea creditului în valută a ajuns să coboare, după multă vreme, sub 60 la sută).

Aceasta este, fără îndoială, o evoluţie pozitivă, atât din perspectiva debitorilor, care evită expunerea la riscul valutar, cât și din partea băncilor centrale, întrucât eficacitatea politicii monetare crește", spune Mugur Isarescu.

Nevoia unei dezintermedieri ordonate 

"Cu toate acestea, tranziția spre o dependenţă redusă de finanţarea externă ar trebui să se deruleze de o manieră ordonată, fără forțarea unei reduceri agresive a raportului credite-depozite, care ar genera o constrângere excesivă la nivelul ofertei de credite și, pe cale de consecință, la adresa creșterii economice.

Ideea unui proces de dezintermediere ordonat este cu atât mai relevantă cu cât, în unele ţări, acesta se suprapune unui proces de consolidare fiscală, ceea ce i-ar amplifica impactul inhibitor asupra cererii agregate.

Pentru a avea o imagine asupra dimensiunii acestui proces, menţionez că finanţarea externă de la băncile-mamă a scăzut în România cu circa 9 miliarde euro faţă de momentul de început al crizei, aproximativ o treime din această reducere având loc în anul 2013.

În acelaşi timp, nu pot să nu menţionez faptul că tuturor apelurilor din partea BNR pentru aporturi suplimentare de capital acolo unde situația o reclama li s-a răspuns pozitiv cu promptitudine, inclusiv din partea băncilor elene, și aceasta într-o perioadă deloc fastă în ceea ce privește situația economică din Grecia.

În acest context, sistemul bancar din România şi-a menţinut pe întreaga perioadă de la declanşarea crizei un grad de capitalizare confortabil (în prezent 17 la sută, mai mare decât la momentul declanşării crizei), toate băncile plasându-se peste pragul de 10 la sută instituit de BNR. Mai mult, calitatea capitalizării este una ridicată, rata fondurilor proprii de nivel 1 situându-se în imediata apropiere a celei totale (14,9 la sută)", adauga Isarescu.

Vezi aici discursul integral al lui Mugur Isarescu