Din pozitia de sef al statului ungar, Victor Orban (foto dreapta, alaturi de guvernatorul bancii centrale, Matolcsy) a facut ce-a vrut cu bancile din aceasta tara, fara ca nimeni sa se poata impotrivi intr-un fel. Inca din 2010 a impus cea mai mare taxa pe banci din Europa, care se ridica la 400 de euro annual, la care a adaugat, in 2013, inca o taxa pe tranzactiile financiare, de 250 de milioane de euro, conform estimarilor Fitch Ratings.
Orban a avut grija ca nu doar statul, ci si clientii bancilor sa profite de pe urma bancilor, acestia urmand sa beneficieze in acest an de o reducere a ratelor lunare la creditele in valuta in valoare totala de 3 miliarde euro, in urma anularii diferentei dintre cursul de vanzare si cel de cumparare la rambursarea ratelor, conform deciziilor justitiei. (Vezi aici detalii)
Clientii bancilor maghiare s-ar putea bucura, la finalul acestui an, de o noua reducere, cam de aceeasi dimensiune, adica 3 miliarde euro, daca guvernul maghiar va aplica, cum a anuntat ca intentioneaza sa o faca, o lege pentru conversia creditelor din valuta in forinti, la un curs mai mic decat in prezent.
In acelasi timp, Victor Orban a investit sumele incasate din taxele bancare in cumpararea diverselor banci aflate in dificultate, astfel ca sectorul bancar local, privat si de stat, a ajuns sa detina jumatate din intregul sectorul bancar din Ungaria, in care banca locala OTP Bank este cea mai mare.
Statul ungar a cumparat MKB Bank, cu active de 6,1 miliarde euro, in schimbul a 55 milioane euro
Ultima tranzactie incheiata de statul ungar a fost preluarea MKB Bank, care are active, atentie! de 6,1 miliarde euro, reprezentand 6,1% din totalul sistemului bancar (de 100 miliarde euro, fata de cele 80 de miliarde ale sistemului bancar romanesc) in schimbul carora Orban a platit doar 55 milioane euro. Incredibil, nu?
De altfel, se pare ca pe aceasta afacere ce pare a fi extrem de profitabila s-a dat o batalie intre Orban si OTP Bank, cea despre care se spunea initial ca era interesata de preluarea MKB.
Dar desi pretul platit pentru MKB pare extrem de mic, intrebarea este daca nu cumva statul ungar va trebui sa cheltuie in anii urmatori sume mult mai mari pentru a acoperi pierderile ce le va inregistra banca, asa cum a facut fostul actionar german, BayernLB, de-a lungul ultimilor ani.
Astfel, dupa ce in perioada de glorie economica 2004-2009, MKB a facut un profit culmulat de 250 milioane euro, in ultimii 4 ani de criza banca germana a acumulat pierderi mult mai mari, care s-au ridicat la nu mai putin de 1,4 miliarde euro.
Numai anul trecut, banca a facut piereri de 400 milioane euro. De-a lungul celor 20 de ani de la intrarea pe piata din Ungaria, in 1994, BayernLB, care a ajuns sa fie nationalizata de statul german, a acumulat pierderi totale de 2 miliarde de euro.
Pierderile uriase ale bancii germane sunt cauzate, in mare parte, de volumul ridicat de credite acordate dezvoltatorilor imobiliari, in conditiile in care 60% din portofoliul de credite al MKB este destinat sectorului corporatist, restul fiind pentru clientii retail.
Rata creditelor neperformante ale MKB se ridica, asadar la 30% din volumul total de credite din portofoliu.
Acesta este motivul pentru care guvernul maghiar a anuntat infiintarea unui fel de “bad bank”, pentru administrarea creditelor neperformante, un fel de AVAB, cum am avut noi pe vremuri pentru Bancorex.
Un astfel de AVAB este necesar pentru scoaterea portofoliului de neperformante din banca, astfel incat aceasta sa scape de povara administrarii acestora si sa se concentreze pe noile afaceri, pentru a redeveni profitabila.
Acelasi motiv le-a determinat pe bancile romanesti sa-si vanda, recent, portofolii uriase de neperformante firmelor de recuperare de credite.
In Ungaria statul intervine pe piata bancara, in Romania functioneaza piata libera
In concluzie, daca in Ungaria statul s-a ocupat de salvarea bancilor, le-a impus taxe uriase si a redus povara clientilor care au credite, la noi se pare ca functioneaza economia de piata si in perioada de criza in toate cele trei aspecte.
BNR a determinat bancile cu probleme sa si le rezolve singure, prin scoaterea din bilant si vanzarea lor catre firme private de recuperare de creante.
In acelasi timp, a cautat ca in cazurile bancilor mai mici, ce nu se puteau ajuta singure, sa gaseasca investitori pentru a le cumpara, fie banci private straine, precum cele din Polonia si Ungaria, fie fonduri de investitii.
Statul roman nu a impus niciun fel de taxa bancara sau pe tranzactiile bancilor si nici nu a intervenit in problema contractelor de credite dintre clienti si banci, daca nu luam in considerare ce s-a intamplat cu OUG 50, in 2010, cand a impus ca respectiva lege sa nu se aplice contractelor vechi ci doar celor noi.