Venitul mediu banesc pe persoana a urcat la aproape 2.000 de lei in T1 2021. Diferenta majorata intre urban si rural

Venitul bănesc mediu pe persoană a urcat în T1 2021 la 1.997 lei (+8,4%) în timp ce venitul în natură a rămas aproape la același nivel ca în anul anterior (160 lei, respectiv +0,6%), potrivit datelor publicate de INS.

Pe o gospodărie, creșterea a fost de 7% în termeni nominali, până la 5.476 lei, respectiv +3,8% ca putere de cumpărare, după ajustarea cu inflația. Diferenţa dintre evoluţia pe gospodărie şi cea pe membru de familie a venit din reducerea numărului mediu de persoane/gospodărie la doar 2,54.

Ponderea veniturilor salariale s-a majorat ușor la 68,1% din total (de la 67,8% în T1 2020 dar de la mai puțin de 60% în T1 2017). Pe fondul măsurilor de combatere a efectelor pandemiei, contribuțiile provenite din prestații sociale au atins din nou pragul de 20%, comparativ cu numai 18,9% în primul trimestru din anul trecut și 18,7% în T1 2019. De reținut, ponderea veniturilor în natură a ajuns la nivelul minim istoric de 7,4%, pe un trend vizibil de scădere pronunțată.

[1]

Creșterea veniturilor pe persoană din mediul urban (+11%, de la 2.356,55 lei până la 2.617,03 lei) a fost de circa două ori și jumătate mai mare decât creșterea veniturilor pe persoană în mediul rural (+4,4%, de la 1.560,52 lei spre 1.628,81 lei). Astfel, raportul dintre nivelul de venituri din rural şi cel din urban s-a diminuat de la 66% în T1 2020 la doar 62% în T1 2021.

Pe partea de cheltuieli ar fi de remarcat majorarea, după mai mulți ani de zile de reducere sistematică, a cotei care revine alimentelor din coșul de consum (17,1%, peste nivelurile din cei doi ani precedenți) dar și stabilizarea părții alocate pentru impozite, contribuţii şi taxe ușor peste o treime din total la 33,7%.

Mărfurile nealimentare au păstrat trendul crescător în pofida crizei economice, dar nu au revenit încă la ponderea lor din 2017. Sumele alocate pentru plata serviciilor au continuat să scadă, dată fiind activitatea redusă din sectorul HoReCa.

[2]

În mediul urban, nu mai puţin de 37,4% din cheltuielile totale au ajuns la începutul acestui an pe segmentul de impozite, contribuţii şi taxe. Totodată, în mediul rural, deși veniturile medii sunt mult mai reduse, taxarea ocupă un spaţiu semnificativ mai mic din cheltuieli (26,9%).

De remarcat și faptul că ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare este de aproape cinci ori mai mică în mediul urban față de mediul rural (3,2% față de 15,1%). Ceea ce reprezintă o inechitate semnificativă în susținerea cheltuielilor publice, în condiții de beneficii egale.