“Răspunzând atacului speculativ prin vânzări de valută, banca centrală a extras lichiditate din piaţă într-o perioadă cu deficit de lichiditate la nivelul sistemului. Dar această extragere este în mod egal o decizie a băncii centrale şi a băncilor care au cumpărat valuta”, arata Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, in analiza privind atacul speculativ asupra leului diin octombrie 2008.rnrn”De pe 6 octombrie şi până la sfârşitul lunii, pe baze nete, vânzările de valută ale BNR s-au ridicat la 3,6 procente din volumul rezervelor valutare. Ca urmare, leul a început să se aprecieze, atingând 3,59 lei/euro pe 22 octombrie, fără să mai depăşească valoarea de la care a început atacul speculativ până pe 19 noiembrie 2008″, notează Croitoru. BNR avea rezerve valutare de 26 mld. euro la sfârşitul lunii septembrie 2008. Aceasta înseamnă că vânzările au urcat la aproape un miliard de euro, apreciaza Ziarul Financiar.rnrnÎn paralel, dobânzile au înregistrat un salt, indicatorul pieţei monetare Robor pentru o zi urcând la peste 43% pe an, semnificativ peste dobânda-cheie de 10,25% pe an.rnrnPractic, BNR a vândut agresiv valută şi în paralel a evitat să ofere lichidităţi la scară largă băncilor comerciale, astfel că speculatorii nu au reuşit să determine o creştere a cursului, aşa cum îşi propuseseră.rnrnEl concluzionează că mişcările de pe pieţele financiare – o depreciere abrutpă a cursului în decurs de câteva zile, vânzările de valută din rezerva băncii centrale pentru a proteja moneda şi volatilitatea foarte mare a dobânzilor pe piaţa interbancară – corespund criteriilor pentru identificarea unui atac speculativ.rnrn”Atacul speculativ explică bine şi de ce banca centrală nu s-a angajat în operaţiunile repo. (…) În măsura în care unele bănci cu deficit de lichiditate ar fi găsit optim să se angajeze în finanţarea de operaţiuni speculative, furnizarea de lichiditate prin operaţiuni repo ar fi contravenit politicii băncii centrale de a combate atacul speculativ prin vânzări de valută. În final, băncile cu deficite mari de lichiditate au fost nevoite să vândă valută pentru a finanţa operaţiile lor curente, ceea ce a ajutat la combaterea atacului speculativ.”
Nu există comentarii pentru această știre.
Cardurile Mastercard emise de BRD nu au funcționat la ATM-urile altor bănci și la plățile în magazine, pe parcursul zilei de 11 aprilie 2025. Iar tranzactiile refuzate au fost dublate... detalii
Credit Europe Bank, recent transformată dintr-o bancă românească într-una străină, înregistrată în Olanda, deținută de FibaGroup a magnatului turc Hüsnü Özyeğin, a anunțat că la jumătatea anului își va schimba numele în Nexent Bank, cu scopul de "a oferi servicii bancare moderne, transparente și centrate pe client, atât clienților corporativi, cât și persoanelor fizice". Schimbarea numelui va avea loc "fără niciun impact asupra produselor și serviciilor existente." Am întrebat banca dacă aceasta urmează să devină exclusiv digitală, însă răspunsul a fost negativ: "Nexent Bank nu va deveni o bancă exclusiv digitală, însă va continua să își extindă serviciile digitale, oferind clienților soluții tot mai moderne și eficiente. Dezvoltarea soluțiilor tehnologice este una dintre prioritățile strategice, pentru a oferi clienților o experiență mai fluentă, intuitivă și personalizată." Noul logo Nexent Bank ar putea arăta ca în... detalii
Bancile romanesti si-au majorat anul trecut provizioanele pentru riscuri, precum si valoarea capitalurilor proprii, semn ca devin mai prudente in fata incertitudinilor in crestere. Concret, conform datelor furnizate de Banca... detalii
Banca digitala maghiara Granit Bank s-a extins in Romania cu o oferta de cont si card gratuite, dupa modelul bancii romanesti digitale Salt. Sa facem o comparatie intre serviciile Granit... detalii