Studiu: Aproape 80% dintre manangerii romani si germani considera ca inca nu s-a atins varful crizei. 54% dintre romani vad posibila o noua recesiune in Romania

Cel mai recent studiu Roland Berger Strategy Consultants reflecta modul in care managerii percep criza datoriilor suverane si efectele acesteia asupra accesului la finantare si economiei reale (prezentare a rezultatelor din Romania, comparativ cu cele din Germania), anunta un comunicat al companiei.rnrn• Daca managerii germani tind sa fie mai optimisti, cei romani se asteapta la un impact major al crizei datoriilor publice asupra economiei noastre: 80% estimeaza ca varful crizei inca nu a fost atinsrnrn• Asteptarile privind economia noastra continua sa fie moderate, majoritatea estimand o crestere PIB de 1%-2% in 2013 – nivel mai scazut decat in Germaniarnrn• In medie, managerii romani tind sa fie mai preocupati de impactul crizei datoriilor publice asupra economiei romanesti si asupra companiilor lorrnrn• O majoritate clara a respondentilor romani (54%) vad posibila, si chiar probabila, o noua recesiune in Romania – prin comparatie, 70% dintre managerii germani nu percep un astfel de riscrnrn• Spre deosebire de managerii germani, majoritatea celor romani considera ca Grecia va parasi zona euro; nu exista insa o teama generalizata de destramare a monedei unicernrn• Desi atat managerii romani cat si cei germani fac fata acelorasi provocari privind accesul la finantare, perspectiva din Romania este totusi mai sumbra in ceea ce priveste acest aspectrnrnAsteptarile generale privind Romania – mai pesimiste decat in GermaniarnrnPentru 2012, atat in Romania cat si in Germania se asteapta o crestere economica in intervalul de 1,0%-2,0%. rnrnUn nivel similar se anticipeaza si pentru 2013, insa managerii romani sunt putin mai dispersati catre valorile extreme (atat pozitive cat si negative). In ciuda valului general de incertitudine insa, peste 60% dintre cei chestionati in ambele tari asteapta cresteri de peste 10%rnpentru propriile companii, mult mai mult asadar decat pentru cele doua economii in intregul lor. rnrnManagerii germani sunt si de aceasta data mai increzatori, 75% dintre acestia anticipand cresteri ale organizatiilor lor.rnrnTinand cont de ultimele evolutii la nivel macroeconomic, mai mult de jumatate dintre cei chestionati vad Romania cu un mare risc de a suferi o noua recesiune – prin comparatie, 70% din managerii germani nu concep un astfel de scenariu. rnrnSe prevede asadar o inrautatire a situatiei actuale si o reducere a activitatii economice, mai ales in ceea ce priveste restrangerea creditarii si reducerea exporturilor intra-europene. rnrnIn Romania in mod special, teama cresterii somajului este mare. Alti factori relevanti in Germania, precum diminuarea nivelului exporturilor extra-europene, nu prezinta mare importanta in Romania, a carei economie este strans legata de pietele UE.rnrnCriza datoriilor publice este asteptata asadar sa aiba un impact negativ mult mai puternic asupra economiei romanesti (68%) fata de cea germana (38%).rnrnCu toate acestea, managerii romani se asteapta ca acest impact negativ sa se rasfranga mult mai putin asupra propriilor companii, desi se considera mai expusi si in acest sens (29% fata de 12% in Germania). rnrnMai mult, aproape 80% atat dintre managerii romani cat si germani sunt de parere ca inca nu s-a atins varful crizei actuale.rnrnAnalizand sectoarele de activitate, serviciile financiare cunosc impactul cel mai puternic atat in Romania cat si in Germania. In Romania, insa, sectorul constructiilor, precum si retailul, bunurile de consum si industria auto par sa fie considerabil mai afectate. rnrnEconomia germana se dovedeste mai stabila, cu un impact mai restrans asupra majoritatii industriilor majore si deci asupra economiei reale. Energia & utilitatile, sectorul farmaceutic si media par sa fie cele mai stabile in fata crizei.rnrnManagerii romani, mai siguri de iesirea Greciei din zona euro fata de cei Germani – nu exista o teama generalizata a destramarii monedeirnrnDesi peste 50% dintre cei chestionati sunt convinsi ca nu va avea loc o destramare a uniunii monetare europene, aproape o treime sunt nesiguri.rnrnPeste 65% din manageri, atat romani cat si germani, considera logica o iesire (voluntara) a Greciei din zona euro – in comparatie cu cei germani (49%) insa, managerii romani (69%) sunt mai siguri ca un astfel de eveniment va avea loc.rnrnDe fapt, managerii romani par in general mai ingrijorati de o potentiala destramare a zonei euro, fata de colegii lor germani. Preocuparea ramane insa limitata la doar o treime dintre respondenti. In cazurile in care au fost luate masuri in acest sens, accentul a fost pus pe cooperarea cu alte societati si acoperirea riscului contractual cu furnizori / clienti ce ar putea fi potential afectati.rnrnMasurile de restructurare – cheia cresterii eficienteirnrnMai mult de jumatate dintre companiile romane si mai mult de doua treimi dintre cele germane se considera bine pregatite pentru o scadere a activitatii economice sau pentru o noua criza in 2012, raportat la competitorii lor.rnrnIn 2011, spre exemplu, 52% din cei chestionati in Romania si 66% dintre cei din Germania au indicat ca au fost ajutati semnificativ de criza economica din 2008/09 in a-si imbunatati competitivitatea pe termen lung prin restructurari.rnrnAstfel, in cazul unei incetiniri a activitatii sau aparitiei unei crize de lichiditate / monetare, 58% din companiile romanesti sunt de parere ca sunt bine sau foarte bine pozitionate.rnrnIn ceea ce priveste potentialele obstacole in calea cresterii, desi a scazut in importanta, lipsa de personal calificat ramane cea mai mare provocare in ambele tari. Intre timp, teama privind un acces dificil la finantare a crescut considerabil pe parcursul ultimului an. rnrnIn acest moment, atat in Romania cat si in Germania, optiunile insuficiente de financiare reprezinta o piedica mult mai grava in calea cresterii fata de 2011 (cu 17, respectiv 6 puncte procente mai mult ca in 2011).rnrnManagementul riscului – de mare actualitate, inca…rnrnPe langa actiunile de stimulare a cresterii vanzarilor, reducerile de costuri si programele de crestere a eficientei, o mai buna gestiune a riscului se afla de asemenea printre principalele prioritati din Romania. rnrnDe aceea, actiunile de restructurare sunt in continuare in centrul atentiei managerilor, problemele de lichiditate avand o importanta speciala.rnrnCand vine vorba de gestiunea riscului, desi riscurile legate de pretul materiilor prime sunt considerate ca fiind deosebit de importante, riscul valutar este totusi vazut ca avand impact pe o scara mai larga. rnrnIn Romania, situatia s-a inversat fata de 2011, in conditiile in care riscul legat de materiile prime s-a mentinut stabil, in timp ce riscul legat de cursul de schimb a crescut semnificativ in importanta (78% in 2012 fatarnde 48% in 2011). rnrnAceasta preocupare se explica in principal pe fondul recentei devalorizari a monedei nationale, cauzate de criza de incredere indusa de instabilitatea politica interna si impactul crescut al crizei datoriilor publice. rnrnTransferul riscurilor catre consumatori este numit ca cea mai importanta masura de protectie, insa poate fi dificil de implementat.rnrnIn ceea ce priveste factorii de succes in implementarea masurilor de restructurare, angajamentul managementului ramane aspectul cel mai important, desi mai putin semnificativ ca in anul 2011.rnrnImplementarea rapida, pe de alta parte, a inregistrat cea mai mare crestere in importanta atat in Germania cat si in Romania. Concluzia? Pe masura ce incertitudinea se prelungeste si contextul socio-economic este intr-o continua schimbare, capacitatea de reactie rapida devine cruciala pentru crestere… si chiar supravietuire!rnrnIn perioada martie-mai 2012, Roland Berger Strategy Consultants a efectuat studiul sau anual privind tendintele de restructurare, in 10 tari din Europa. Prin intervievarea top managerilor, rezultatele studiului au reflectat in mod clar tendintele cheie de restructurare si dezvoltare din ultimii ani. In Romania si Germania, conducerea a peste 300 de companii din majoritatea sectoarelor a luat parte la sondaj. Scopul a fost de a afla, in contextul actualei crize a datoriilor publice, cum isi pregatesc managerii companiile lor pentru scenarii precum noi scaderi ale activitatii economice sau iesirea unor tari din zona euro.