Câștigul salarial mediu brut din luna ianuarie 2022 a fost de 6.327 lei, cu 296 lei (-4,7%) mai puțin față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS.
Câştigul salarial mediu nominal net s-a diminuat cu 181 lei (tot -4,7%), până la 3.698 lei (748 euro la cursul din luna februarie 2022, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă).
Paradoxal, chiar în contextul unei inflații anuale crescute peste prognozele inițiale (8,35%), puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior – SALARIUL REAL – a revenit marginal în domeniul pozitiv (+0,5%, deoarece creșterea nominală a salariilor a fost de 8,9%!).
De reținut, pe fondul stabilității cursului de schimb, suma medie încasată lunar în euro a urcat de la 696 € la 748 €. Chiar și ajustat cu inflația de 5,1% din Zona Euro, salariații români au consemnat o creștere cu 2,3% a puterii de cumpărare la mărfurile din import. Ceea ce, dincolo de creșterea prețurilor la resursele energetice, a contribuit la majorarea cu 80% a deficitului comercial ian.22/ian.21.
După ajustarea cu nivelul local al preţurilor, a rezultat o putere de cumpărare în euro a salariului mediu de 1.380 de euro (sumă echivalentă pentru achiziția de mărfuri și servicii la preţurile medii din UE). Salariul real de referinţă a pierdut 14,6 puncte procentuale față de luna precedentă și a ajuns la 225,4% față de cel stabilit ca reper statistic (din luna octombrie 1990).
Pe domenii de activitate, creşterile cele mai mari de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-au înregistrat în sectorul HoReCa (+18,2% nominal și +9,1% ca putere de cumpărare, prin efect de bază favorabil, dat tocmai de veniturile foarte mici de anul trecut), telecomunicații și comerț (ambele cu un avans nominal de circa 12% și de 3,4% în termeni reali).
Pe plus ca putere de cumpărare mai figurează sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, serviciile administrative (ambele cu +2,6% în termeni reali, unde majorările nominale de 11,2%, au depășit nivelul inflației), agricultura și silvicultura (+2,2%), construcțiile (+2,1%) și sectorul de tehnologia informației (+1,8%).
În același timp, intermedierile financiare și asigurările, cercetarea-dezvoltarea (ambele cu -0,4%) și distribuția de apă, salubritatea, gestionarea deșeurilor (-0,7%) au trecut la limită în domeniul negativ. Unde s-au cantonat activitățile de transport și depozitare (-1,7%), prelucrarea țițeiului (-5,6%) și industria extractivă (-11%).
[1]
Paradoxal în condiții de pandemie, sănătatea și asistența socială s-au situat pe minus chiar și în termeni nominali (-0,7% față de aceeași lună a anului anterior și -8,4% ca putere de cumpărare).
Sub învățământ (+6,7% nominal dar -1,5% în termeni reali) și administrația publică (+2,1% nominal și -5,7% real), toate domeniile bugetare fiind pe pierdere în termeni reali.
Inflația anuală a scăzut în martie 2025 la 4,86%, după ce trescuse pragul de 5% în luna anterioară, potrivit datelor publicate de INS. Prețurile au avansat per total cu doar... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a consemnat în februarie 2025 o scădere de -2,1% față de luna anterioară pe seria brută, redusă la mai... detalii
Pensia medie pentru limită de vârstă a fost în 2024 de 2.864 lei în cazul asigurărilor sociale de stat, potrivit datelor comunicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Suma... detalii
Deficitul bugetului general consolidat pe luna februarie 2025 a fost de 30,24 miliarde de lei (-1,58% din PIB-ul estimat la 1.912,6 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul. Finanțelor.... detalii