Românii au cel mai mare risc de sărăcie sau excluziune socială dintre cetățenii UE, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2023.
Cu un procentaj de 32%, țara noastră a devansat în acest nedorit clasament Bulgaria (30%), Spania (27%) și Grecia (26%). De reținut, la polul opus se regăsesc trei state din fostul bloc estic: Cehia (12%), Slovenia (14%) și Polonia (16%, la fel ca Finlanda).
La nivelul întregii Uniuni, acest indicator critic pentru politicile sociale întreprinse, are valoarea medie de 21,4% și privește 94,6 milioane persoane ( în ușoară scădere de la 95,3 milioane persoane în anul anterior).
Acestea se află cel puțin într-una din următoarele situații: risc de sărăcie (se află sub 60% din mediana venitului disponibil la nivel național, după transferurile sociale), privare severă materială și socială și/sau apartenența la o gospodărie cu intensitate foarte scăzută a muncii.
[1]
Din păcate, analiza Eurostat relevă că România păstrează prima poziție, cu un procentaj încă și mai ridicat și la o distanță mai mare față de alte țări, în cazul familiilor cu copii. Nivelul de 34,2% ne poziționează înaintea Spaniei (30,7%) și Bulgariei (30,3%), mult peste media UE (20,4%) și departe de (aceleași) țări precum Cehia (12,4%), Finlanda (12,1%) și Slovenia (9,6%).
De reținut, nu este și cazul românilor care trăiesc în gospodării fără copii, categorie la care primele trei locuri sunt preluate de Letonia (32,6%) și Estonia (31,6%), urmate de Bulgaria (29,7%) iar la polul opus se află Luxemburg (14,9%), Slovacia (11,5%) și Cehia (11,5%). Datele relevă pentru România atât o inegalitate pronunțată a veniturilor în general, cât și un interes relativ (foarte) scăzut pentru susținerea familiei prin măsuri sociale.
Subiect de reflecție și veste bună la prima vedere, o analiză mai fină arată că, în ce privește riscul de sărăcie sau excluziune socială, România este foarte aproape de media UE la categoria adulților singuri sub vârsta de 65 de ani (care nu au copii și nu sunt pensionari), cu 35% față de 33,1%.
Adică stă mai bine decât Danemarca (43,8%), Olanda (42,9%), Irlanda (38,3%), Slovenia (37,2%), Grecia (36,4%), Belgia (36,3%), Germania (36,0%) și Bulgaria (35,8%).
România a ocupat în T4 2024 a treia poziție între statele membre UE în ceea ce privește creșterea costului salarial, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel de +13,1%,... detalii
Potrivit INS, producția industrială a scăzut cu -2,3% în ianuarie 2025 față de luna anterioară pe seria brută, însă a crescut cu 2% în varianta ajustată după perioada din an... detalii
Datoria publică a României a ajuns la 54,6% din PIB la finele anului 2024, potrivit datelor definitive publicate de Ministerul Finanțelor și INS. Suma calculată conform metodologiei europene a fost... detalii
Inflația anuală a crescut în februarie 2025 marginal peste pragul de 5%, sub care coborâse în luna anterioară, potrivit datelor publicate de INS. Prețurile au avansat per total cu 0,88%,... detalii