România, pe locul 7 în UE la creșterea anuală a prețurilor

România se plasează pe locul 7 în UE la creșterea anuală a prețurilor, potrivit datelor publicate de Eurostat pe metodologia armonizată ce permite comparațiile corecte între țări.

Cu un nivel de 13%, stăm mult mai bine decât cele trei țări baltice (Estonia cu 22%, Lituania 20,5% și Letonia 19,2%) și rămânem sub Cehia (16,6%), Bulgaria (14,8%) și Polonia (14,2%).

Imediat după noi vin Slovacia, Ungaria (ambele cu 12,6%) și Croația (12,1%), Grecia (11,6%) fiind singurul stat mai vechi membru UE care se intercalează între statele din fostul bloc estic, unde Slovenia încheie plutonul cu 10,8%.

Așadar, dincolo de problemele curente generate de conjunctura energetică mondială și războiul din Ucraina, a contat și procesul de apropiere a prețurilor din mai noile membre ale Uniunii de nivelurile occidentale.

La polul opus, s-au situat Malta (6,1%) și Franța (6,5%), podiumul celor mai mici indici armonizați de inflație fiind completat de Finlanda (8,1%). Ceva mai bine decât celelalte două mari economii ale UE, Germania (8,2%) și Italia (8,5%), plasate mai jos față de media UE (8,6%).

Astfel, creșterea anuală a prețurilor în UE a fost de 9,6%, în creștere semnificativă de la nivelul de 8,8% consemnat în luna mai și de peste patru ori mai mare decât în urmă cu 12 luni (doar 2,2% în iunie 2021, când acest indicator-cheie era foarte aproape de cota teoretic dezirabilă de 2%).

De remarcat și faptul că prețurile s-au majorat pe parcursul lunii iunie în 25 din cele 27 state membre, în ce două economii importante au reușit să obțină o scădere de -0,1 puncte procentuale, respectiv Germania și Olanda (unde inflația anuală a scăzut pentru a treia lună consecutiv). Semnal că se poate ajunge la o fază de platou și de întoarcere a avansului prețurilor spre niveluri mai reduse.

În fine, trebuie subliniat că, potrivit datelor analizate pentru Zona Euro, aproape jumătate din inflația anuală a provenit direct din majorarea costurilor cu energia (4,19 puncte procentuale din cele 8,6 pp per total), în timp ce influențele venite pe segmentul „mâncare, alcool și tutun” (1,88 pp), servicii (1,42 pp) și bunuri industriale (1,15 pp) au fost semnificativ mai reduse (toate acestea includ indirect și scumpirea resurselor energetice utilizate la fabricarea lor).