România, tot prima în UE la inflația anuală, dar decalajul s-a redus

România a păstrat în luna septembrie 2024 prima poziÈ›ie în UE în ce priveÈ™te inflaÈ›ia anuală, conform datelor publicate de Eurostat.

În pofida unei scăderi semnificative (-0,5 puncte procentuale față de luna precedentă), avansul preÈ›urilor (4,8% după metodologia europeană) ne-a poziÈ›ionat peste Belgia (în staÈ›ionare la 4,3%), Polonia (4,2%, atenÈ›ie, în creÈ™tere de la 4% în iulie È™i august), Olanda (3,3%) È™i Estonia (3,2%).

Pentru referință, menÈ›ionăm că, pe ansamblul UE, inflaÈ›ia anuală a fost în septembrie 2024 de 2,1%, în scădere semnificativă față de 2,4% anterior È™i cea mai mică valoare din ultimii ani. Zona Euro a înregistrat o evoluÈ›ie încă È™i mai pronunÈ›at scăzătoare (1,7%, după 2,2% anterior, valoarea lunară fiind de -0,1%, la fel ca pe ansamblul Uniunii).

Pe Zona Euro, cea mai mare contribuÈ›ie la inflaÈ›ia anuală a venit pe segmentul de servicii (+1,76 puncte procentuale, adică peste valoarea de ansamblu), urmat la mare distanță de mâncare, alcool È™i tutun (+0,47 pp) È™i bunuri industriale (doar +0,12 pp, ceea ce ar trebui să ne dea de gândit), în timp ce influenÈ›a energiei a fost negativă (-0,60 pp).

În 20 state indicele anual al preÈ›urilor a scăzut, în două state a stagnat (Olanda È™i Belgia) iar în cinci state a crescut. Letonia a revenit de la doar 0,9% până la 1,6%, Portugalia a trecut de la 1,8% la 2,6%, iar CroaÈ›ia a înregistrat un avans marginal, de la 3% până la 3,1%. La polul opus, s-au situat state precum Irlanda (0% !), Lituania (0,4%) È™i Slovenia (0,7%).

De reÈ›inut la nivel regional, dintre statele cu regim de flotare controlată a monedei naÈ›ionale ca È™i noi, nu doar Polonia dar È™i Cehia a marcat o creÈ™tere, de la 2,4% la 2,8%. Bulgaria, cu leva indexată la euro pe paritatea fostei mărci germane, a ajuns la o inflaÈ›ie de doar 1,5%, față de 2,4% în august È™i 6,4% în urmă cu 12 luni.

În context, ar trebui să luăm aminte că trendul de scădere sistematică a inflaÈ›iei la nivel european a fost continuat dar variaÈ›iile semnificative de la o lună la alta nu sunt excluse.

Efectul de bază a jucat un rol major (vezi cazul Ungariei, care a scăzut în ultimele 12 luni de la 12,2% la 3%, deÈ™i a avut o inflaÈ›ie mai mare decât noi cumulat pe ultimii doi ani).

TendinÈ›a generală a fost dată de cele mai mari două economii ale Zonei Euro (Germania a coborât de la 2% la 1,8%, după puseul de 2,8% consemnat în mai), în timp ce FranÈ›a a coborât brusc până sub media Eurozonei (de la 2,2%, la doar 1,4%). În Italia, avansul preÈ›urilor față de aceeaÈ™i lună a anului trecut s-a diminuat de la 1,2% la 0,7%, în pofida unui surprinzător avans lunar de 1,2%.

Una peste alta, trebuie subliniată tendinÈ›a de stabilizare a inflaÈ›iei spre un nivel redus (chiar mai jos față de reperul teoretic de 2%) în cele mai mari state ale Uniunii, care sunt È™i principalele noastre partenere în comerÈ›ul exterior. Efectele manifestate acolo asupra creÈ™terii preÈ›urilor fiind transmise către economia României pe lanÈ›urile de producÈ›ie È™i prin schimburile comerciale.