România, „lanterna roșie” a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare în UE

România a înregistrat È™i în anul 2023 cea mai scăzută pondere în PIB a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare din UE, potrivit datelor comunicate de Eurostat.

Cu un procentaj de 0,52%, în condiÈ›iile creÈ™terii mai reduse a rezultatului economic, valoarea a ajuns cea mai mare din ultimii zece ani. De reÈ›inut, din seria de date istorice, nivelul cel mai ridicat pentru È›ara noastră s-a înregistrat în 1995 (0,75% din PIB).

Dacă se face raportul ponderilor de alocare în PIB între România È™i media UE, se poate observa o stagnare undeva între o cincime È™i un sfert din uzanÈ›a în materie la nivelul Uniunii, deoarece sectorul de cercetare-dezvoltare nu È›ine pasul cu creÅŸterea economică.

Ne adâncim astfel în starea de piaţă de desfacere pentru produsele altora (peste 27 miliarde euro deficit comercial în primele zece luni din 2024). ForÅ£a de muncă fiind folosită la industrializarea produselor gândite preponderent în altă parte ÅŸi cu valoarea adăugată mare predominant încasată tot de alÈ›ii.

[1]

Foarte în urmă chiar față de țări din blocul estic

Pentru referință, este elocventă o comparaÅ£ie între țările nordice din topul alocărilor pentru C&D ÅŸi țările mai noi membre UE din fostul bloc estic. Alăturarea ne oferă imaginea capacității de a genera o creÈ™tere sustenabilă a nivelului de trai prin dezvoltarea de noi tehnologii. Pe scurt, se demonstrează că problemele de competitivitate încep la originea proceselor de producÈ›ie.

[2]

Cu alocări situate la mai puÈ›in de 30% în raport cu Cehia (economie cu PIB comparabil cu al nostru) È™i la o treime din cât alocă Polonia, am rămas foarte departe de Ungaria È™i CroaÈ›ia (ambele cu 1,39% PIB) sau Lituania (1,05% PIB).

Până È™i Bulgaria, plecată de la un nivel mai redus decât al nostru la intarea în UE, ne-a lăsat în urmă, deÅŸi a slăbit cadenÅ£a de la 0,95% din PIB în 2015 la doar 0,79% din PIB în 2023.

Sub pragul de 1% din PIB, în afară de România, se mai situează doar cinci state, cu Malta (0,61% PIB) È™i Cipru (0,68% PIB) poziÈ›ionate mai slab decât vecinii de la sud de Dunăre, situaÈ›i sub Letonia (0,83% PIB).

[3]

AÈ™adar, cercetarea reprezintă un punct slab în strategia economică, de natură să compromită È™ansele de a dezvolta o producÈ›ie cu caracter inovativ pronunÈ›at È™i valoare adăugată mai mare. De aici rezultă un deficit de competitivitate, inclusiv în raport cu ţările fostului bloc estic, ale căror mărfuri performează pe propria noastră piață È™i ne produc deficite importante.

Datele prezentate arată necesitatea de a aloca fonduri publice majorate semnificativ pentru dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare, împreună cu acordarea de facilităţi mult mai consistente sectorului privat pentru dezvoltarea firmelor R&D. Alocările relativ reduse pentru dezvoltarea de produse cu valoare adăugată mare vor constitui un handicap major în tentativa de convergenţă cu țările dezvoltate.