Retragerea bancilor straine ar putea fi benefica pentru tarile din Europa de Est

Europa de Est, ale cărei bănci au cel mai mare grad de dependenţă de finanţare externă din lume, ar putea să beneficieze, pe termen lung, de o retragere a creditorilor vestici, pe măsură ce dezechilibrele economice se reduc, lăsând loc unei platforme de creştere mai solidă, potrivit unei analize Bloomberg. rnrnCreditarea în regiune stagnează, arată Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Acest lucru afectează creşterea economică, însă, în acelaşi timp, micşorează deficitul bugetar şi pe cel de cont curent, precum şi datoria externă, contribuie la dezvoltarea pieţelor locale ale depozitelor şi protejează împotriva bulelor.rnrn “Bilanţurile contabile ale economiilor vor fi mult mai curate”, consideră Kieran Curtis, de la Aviva Investors Ltd. din Londra, care a adăugat: “Creşterea economică în condiţiile unei majorări modeste a creditării are şanse mai mari să fie mai echilibrată”.rnrn Bănci precum UniCredit, din Italia, şi Erste, din Austria, domină industria bancară din Europa de Est, deţinând trei sferturi din activele acesteia. Investitorii au avertizat că o reducere a expunerii din partea instituţiilor de credit occidentale, despre care Fondul Monetar Internaţional (FMI) consideră că a accelerat cu 1,5 puncte procentuale până în anul 2008 creşterea economică a statelor est-europene, riscă să deturneze revenirea acestora din recesiune.rnrn Europa de Est nu este, însă, prima regiune care a fost nevoită să se confrunte cu un şoc al creditării. rnrnDereglementarea sectorului financiar a dus la crearea unui bule în ţările nordice, care s-a spart la începutul anilor 1990. De asemenea, intrările de capital în Asia de Est au alimentat creşterea preţurilor proprietăţilor şi ale acţiunilor înainte de prăbuşirea din anul 1997. Ambele regiuni au trecut prin recesiune în perioada care a urmat. rnrnChiar şi aşa, unele dintre aceste economii au crescut, apoi, pentru un deceniu sau mai mult. Datoria populaţiei Suediei a scăzut la aproape 80% din venitul disponibil, în 1995, de la 140%, în 1990, iar importurile Thailandei s-au prăbuşit, transformând un deficit comercial de 16 miliarde dolari, înregistrat în 1996, într-un excedent de 2,5 miliarde, cinci ani mai târziu. Guvernele nordice şi-au îmbunătăţit disciplina fiscală la ieşirea din criză, potrivit unui raport al McKinsey Global Institute, care consideră acest lucru ca fiind o precondiţie pentru creşterea economică.rnrn Membrii estici ai Uniunii Europene (UE) urmează, acum, această cale, plănuind să îşi reducă deficitele pentru a se încadra în limita de 3% din produsul intern brut (PIB) în acest an sau în cel următor. Printre măsurile aplicate, Polonia şi-a revizuit sistemul de pensii, iar Letonia a crescut impozitul pe vânzări.rnrn Dezintermedierea poate fi un lucru bun, atât timp cât este “graduală” şi “ordonată”, potrivit directorului diviziei pentru Europa emergentă a FMI, Bas Bakker, şi a secundului său, Christoph Kingen. Beneficiile includ reducerea datoriei externe, care ar diminua necesarul de finanţare şi ar face monedele mai stabile, a adăugat Bas Bakker.rnrn Datoriile externe ale Poloniei, Ungariei şi ale ţării noastre au urcat între anul 2008 şi prezent.rnrn Băncile din Europa de Est se bazează din ce în ce mai mult pe economisirea locală pentru a finanţa împrumuturile pe care le acordă, raportul dintre credite şi depozite reducându-se la 101%, în luna februarie, de la 120%, cât era la începutul anului 2009, se arată într-un raport al Raiffeisen Bank International (RBI). Indicatorul s-a diminuat în Polonia, Ungaria şi Bulgaria, potrivit raportului.rnrn “Criza ne-a învăţat că ceea ce s-a întâmplat până acum nu era sustenabil. Trebuie să trecem la un model diferit”, a declarat, pentru Bloomberg, Gianni Papa, şeful diviziei est-europene a UniCredit. Creşterea mai lentă a creditării este benefică pentru regiune, consideră domnia sa. Res­tricţiile guvernamentale cu privire la împrumuturile în valută vor ajuta la reducerea cererii, împingând clienţii bancari către credite în monede locale, mai scumpe, însănătoşind economiile şi protejându-le împotriva bulelor, a mai afirmat Gianni Papa.rnrn Înainte de prăbuşirea Lehman Brothers, în anul 2008, economiile est-europene creşteau, în medie, cu 5% pe an, în timp ce creditarea avansa cu până la 40%, în Polonia şi România, potrivit datelor UniCredit. De atunci, fluxurile de investiţii şi-au inversat sensul, pe măsură ce băncile occidentale îşi vând din active, strângând capital pentru a îndeplini cerinţe mai stricte. Acest lucru se adaugă la îngrijorările că majorarea economiilor regiunii este ameninţată, în condiţiile în care criza datoriilor din zona euro reduce cererea pentru bunuri produse în regiune.rnrn Băncile străine au retras capitaluri egale cu 0,7% din PIB-ul Europei de Est în al treilea trimestru al anului trecut, 0,4% în ultimul, respectiv 0,2% în primul semestru al acestui an, potrivit participanţilor la Iniţiativa Viena. În al doilea trimestru, ritmul este probabil să fi urcat, au adăugat domniile lor.rnrn Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale al României (BNR), a declarat, pentru Bloomberg, că ritmul dezintermedierii se află în afara controlului regiunii, în condiţiile în care criza din zone euro dictează acţiunile băncilor. O revenire la creşterea creditării de dinainte de criză nu este, însă, recomandată, a atras atenţia domnia sa. “Sistemul bancar a învăţat o lecţie şi a devenit mai prudent. Bineînţeles că avem nevoie de creditare pentru a creşte economia, însă este mult mai bine ca aceasta să crească mai încet, mult mai încet”, a conchis Lucian Croitoru.