Reprezentantii Hidroelectrica acuza bancile de ipocrizie

“Se vorbeşte mult despre expunerea băncilor pe Hidroelectrica. Din punctul meu de vedere, ca administrator judiciar, este şi o anumită ipocrizie din partea unor bănci. În toţi aceşti 20 de ani, băncile au făcut bani frumoşi, au avut rulaje, au avut linii de finanţare sau de credit, n-au avut niciodată niciun incident cu Hidroelectrica. Expunerea băncilor este de doar 378 milioane euro, în presă apar cu totul alte cifre, respectiv 560 – 570 milioane de euro. Ne referim la linii de finanţare sau ceredite”, a declarat Remus Borza, partener al Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, în cadrul unei emisiuni la Pro TV.rnrnHidroelectrica are credite contractate pe termen scurt de la ING (38 milioane lei), Alpha Bank România (80 milioane lei), BRD (300 milioane lei), Citibank Europe (46 milioane dolari), RBS Bank (32 milioane euro), Libra Bank (13,5 milioane lei) şi Banca Transilvania (120 milioane lei).rnrnDatoriile pe termen lung sunt în valoare totală de 1,5 miliarde lei, din care 1,42 miliarde lei reprezintă obligaţii către bănci.rnrnCompania are contracte de finanţare pe termen lung cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (110 milioane dolari), UBS AG (circa 30 milioane franci elveţieni), Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (66 milioane euro), Citi International (75 milioane euro), ING Bank Amsterdam (60 milioane euro), BCR (50 milioane euro) şi Unicredit Bank Austria (117,3 milioane euro).rnrnTribunalul Bucureşti a admis pe 20 iunie cererea Hidroelectrica de intrare în insolvenţă, fiind numit ca administrator judiciar firma Euro Insol.rnrn”Garanţiile la credite sunt veniturile Hidroelectrica din vânzarea energiei, care nu pot decât să crească. Prin urmare, garanţiile băncilor nu pot decât să crească”, a declarat administratorul special al companiei, avocatul Remus Vulpescu.rnrnBorza afirma în 25 mai că băncile nu ar trebui să fie îngrijorate că Hidroelectrica nu îşi va plăti ratele la credite, întrucât compania are bani.rnrnMai mulţi bancheri au criticat în termeni duri decizia Guvernului de a introduce în insolvenţă una dintre cele mai mari companii de stat, menţionând printre altele că în urma acestei hotărâri băncile care au creditat Hidrolectrica vor fi nevoite să constituie provizioane, iar investitorii străini vor privi cu neîncredere România.rnrnDirectorul general ING România, Mişu Negriţoiu, a afirmat săptămâna trecută că intrarea în insolvenţă a companiei este “absolut contraproductivă” şi reprezintă “o mică jonglerie dâmboviţeană”.rnrnPreşedintele Bancpost, Mihai Bogza, a declarat că decizia este mai îngrijorătoare pentru România decât rezultatul alegerilor din Grecia, din cauza riscului reputaţional al statului, argumentând că nu se răspunde “la un şmen cu un şmen”.rnrnLa rândul său, Henk Paardekooper, preşedinte al RBS România, a arătat că intrarea în insolvenţă a fost surprinzătoare, pentru că nu s-a mai întâlnit ceva similar în istoria recentă a României, chiar dacă alte state au ales soluţii de acest gen în ultima perioadă.rnrnDirectorul general adjunct BRD – Groupe Societe Generale, Claudiu Cercel, a spus că măsura adoptată în cazul Hidroelectrica “se poate interpreta ca un atac la instituţia contractului” şi ar putea încuraja şi alte companii să procedeze la fel.rnrnDe asemenea, preşedintele Raiffeisen, Steven van Groningen, a afirmat că îi e foarte greu să le explice investitorilor străini ce s-a întâmplat la Hidroelectrica şi de ce a intrat în insolvenţă, mai ales că multe alte companii de stat se află într-o situaţie financiară mult mai gravă.rnrnMinistrul Economiei, Daniel Chiţoiu, declara pe 18 mai că se doreşte aducerea contractelor încheiate de Hidroelectrica cu “băieţii deştepţi” pe piaţa concurenţială, în urma negocierilor reuşindu-se eliminarea preţului fix din aceste contracte, adică “ceea ce nu s-a reuşit în 10 ani”.rnrnPotrivit lui Chiţoiu, statul are de recuperat 1 miliard de euro de la “băieţii deştepţi”, în condiţiile în care contractele încheiate cu Hidroelectriva vor fi considerate ajutor de stat de către Comisia Europeană.rnrnUlterior, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri a anunţat că renegocierea contractelor bilaterale încheiate de Hidroelectrica se află în derulare, iar rezultatul va fi făcut public imediat ce negocierile se finalizează.rnrnInvestigaţiile derulate de Consiliul Concurenţei şi Comisia Europeană privind contractele Hidroelectrica vor mai dura cel puţin până la sfârşitul lui 2012, sancţiunile maxime stabilite prin legislaţia naţională fiind de maxim 10% din cifra de afaceri, a precizat preşediintele instituţiei, Bogdan Chiriţoiu.rnrnConsiliul Concurenţei a demarat o investigaţie asupra contractelor bilaterale încheiate de Hidroelectrica, pentru a vedea dacă partenerii din contracte s-au înţeles între ei privind preţul energiei. Lista firmelor investigate include Alro Slatina, Energy Holding, Alpiq Romenergie, Alpiq Romindustries, Electromagnetica, Luxten, Elsid Titu, Europec, Electrocarbon, EFT România şi EFT Elveţia.rnrnŞi Comisia Europeană a demarat o investigaţie asupra acestor contracte, existând suspiciunea unui ajutor de stat ca urmare a preţului foarte mic din aceste contracte.