Conform datelor BNR, rata creditelor neperformante s-a redus pentru a patra lună consecutiv în octombrie, cu 0.14 puncte procentuale lună/lună și cu 0.53 puncte procentuale an/an la 3.92% (minimul din 2009), potrivit unei analize publicate de economistii Bancii Transilvania, in care se mai arata:
• Previzionăm creșterea ratei creditelor neperformante pe termen scurt, dar nu ne așteptăm la o evoluție similară cu cea înregistrată după incidența Marii Recesiuni, date fiind intrarea economiei într-un nou ciclu și mix-ul relaxat de politici economice.
Soldul creditului neguvernamental ar putea crește cu un ritm mediu anual de 4.9% în perioada 2020-2022, evoluție susținută de mix-ul relaxat fără precedent de politici economice (în implementare la nivel mondial, în Europa și pe plan intern).
• În acest scenariu am putea asista la o decelerare a dinamicii anuale în 2021, pe fondul perspectivelor de creștere a ratei creditelor neperformante, în contextul provocărilor la nivelurile mezzo și microeconomic.
Nu ne așteptăm însă la o deteriorare a calității portofoliilor de credite similar cu anii de după incidența Marii Recesiuni, dar rata medie anuală a creditelor neperformante ar putea depăși nivelul de 7% în 2021.
• Atragem atenția cu privire la potențialul ridicat de consolidare la nivelul tuturor sectoarelor din economie, susținut și de mix-ul relaxat de politici economice.
• Pe de altă parte, pentru depozitele neguvernamentale prognozăm o creștere cu un ritm mediu anual de 13.5% în intervalul 2020-2022, într-o evoluție susținută de nivelul ridicat al ratei de economisire și de politica economică relaxată.
• Prin urmare, raportul credite-depozite va continua tendința descendentă în trimestrele următoare, spre un nivel inferior pragului de 60% la final de 2022.
• Considerăm că principalele provocări la adresa sectorului bancar din România în perioada următoare constau în:
– semnalele de modificare la nivelul ordinii economice mondiale și în sfera arhitecturii monetar-financiare internaționale;
– acumularea de semnale din direcția introducerii de monede digitale;
– continuarea procesului de consolidare;
– digitalizarea;
– nivelul redus al gradului de intermediere financiară (ponderea creditului neguvernamental în PIB se situează la aproximativ 25%, România ocupând ultima poziție în rândul țărilor din Uniunea Europeană).
• Printre factorii de risc pentru evoluția sectorului bancar din România în perioada următoare se menționează:
– climatul macro-financiar internațional, cu impact la nivelul fluxurilor de capital adresate economiilor emergente și în dezvoltare; dinamica crizei sanitare;
– acomodarea la un nivel redus al ratelor de dobândă;
– mix-ul intern de politici economice;
– tensiunile geopolitice.
Dobanda de politica monetara a BNR (Banca Nationala a Romaniei) ar putea fi scazuta de trei ori in acest an, la 5,75%, de la 6,5%, cat este in prezent, conform... detalii
Dobanda de politica monetara a Bancii Centrale Europene (BCE) ar putea scadea de la 3% in prezent la 1,5% pana la finalul lui 2025, prognozeaza economistii. „Ne asteptam ca BCE... detalii
„Stiai ca poti sa iei un card de credit chiar daca ai gradul de indatorare depasit? Te ajutam cu un card de credit chiar daca banca ti-a spus ca ai... detalii
Inflatia mare este si consecinta cresterii salariilor, a precizat guveatorul BNR, Mugur Isarescu, cu ocazia prezentarii raportului privind inflatia din 11 noiembrie 2024.Seceta puteica, oferta insuficienta de produse alimentare si... detalii