Cuvânt înainte al președintelui BCE, Mario Draghi:
În anul 2012, când s-a decis înființarea unui mecanism unic de supraveghere în zona euro, numeroase voci critice au afirmat fie că aceasta va fi imposibilă, fie că va dura foarte mult.
Și totuși, am sărbătorit deja prima aniversare a Mecanismului unic de supraveghere (MUS) și privim retrospectiv spre un prim an încununat de succes în domeniul supravegherii bancare europene.
Cu toate acestea, MUS nu reprezintă nici începutul, nici sfârșitul seriei de reforme instituționale pe care trebuie să le implementăm pentru a readuce stabilitatea în Europa, aceasta fiind premisa revenirii la o creștere sustenabilă.
A fost însă un pas esențial și, din multe puncte de vedere, a reprezentat cheia progresului.
În primii ani de existență ai monedei euro, am trăit cu iluzia că instituisem o uniune monetară de sine stătătoare.
Totuși, având în vedere faptul că banii sunt, în esență, emiși de bănci private, moneda unică poate exista numai în cadrul unui sistem bancar unic.
Pentru ca o monedă să fie cu adevărat unică, aceasta trebuie să fie realmente fungibilă, indiferent de forma și de localizarea geografică a acesteia.
În acest sens, este nevoie de o guvernanță comună mai puternică a sectorului bancar în țările care folosesc aceeași monedă.
Înființarea MUS a venit, în parte, ca răspuns la această nevoie de a avea un organism unic de supraveghere, care să aplice metodologii omogene și să internalizeze încrederea reciprocă.
Acesta nu numai că oferă o protecție mai mare cetățenilor, ci aduce și beneficii semnificative statelor membre.
Instituțiile financiare ale acestora pot exploata la maximum economiile de scară din cadrul pieței unice.
În aceste condiții, uniunea bancară a fost concepută pe trei piloni: un mecanism unic de supraveghere, un mecanism unic de rezoluție și o schemă uniformă de garantare a depozitelor.
Pentru ca o monedă să fie cu adevărat unică, sunt necesare toate cele trei elemente.
Supravegherea trebuia să fie prioritară, întrucât reprezenta o condiție prealabilă esențială pentru ceilalți piloni ai uniunii bancare.
La începutul anului 2015, a fost înființat Mecanismul unic de rezoluție (MUR), acesta reprezentând cel de-al doilea pilon.
În vederea realizării uniunii bancare, trebuie să edificăm cel de-al treilea pilon, respectiv garantarea uniformă a depozitelor.
Numai atunci vom fi obținut o construcție cu adevărat stabilă.
Uniunea bancară nu este un obiectiv în sine, ci un pas esențial în direcția unei piețe unice a serviciilor bancare și financiare la nivel european.
Existența unor piețe bancare și de capital integrate și funcționale reprezintă condiții fundamentale pentru stabilitatea și reușita monedei euro și pentru promovarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă, în interesul tuturor cetățenilor europeni.
Sursa: Raportul anual al BCE privind activitățile de supraveghere
• BCE semnează Memorandumul de înțelegere cu autoritățile naționale competente din șase state membre ale UE care nu participă la supravegherea bancară europeană. • Țările care fac obiectul Memorandumului sunt Cehia, Danemarca, Polonia, România, Suedia și Ungaria.• Memorandumul consolidează cooperarea în materie de supraveghere prin partajarea de informații și promovează o cultură comună în domeniul supravegherii.Banca Centrală Europeană (BCE) a încheiat un Memorandum de înțelegere multilateral cu autoritățile naționale competente (ANC) ale celor șase state membre ale UE care nu participă la supravegherea bancară europeană, conform unui comunicat de presa, in care se adauga:Memorandumul va asigura un cadru prin intermediul căruia Cehia, Danemarca, Polonia, România, Suedia și Ungaria vor face schimb de informații și își vor coordona activitățile de supraveghere.Acordul urmărește să intensifice în continuare cooperarea în materie de supraveghere la nivel european, pe fundamentul... detalii
Banca Centrala Europeana (BCE) explica de ce a majorat dobanda la 2%, in cadrul unei conferinte de presa sustinute de Christine Lagarde, președinta BCE, si Luis de Guindos, vicepreședintele BCE.Iata... detalii
Banca Centrala Europeana (BCE) a majorat dobanda de referinta pentru tarile din zona euro cu 0,75 puncte, la 2% pe an, din cauza cresterii substantiale a inflatiei, ajunsa la aproape 10% in septembrie, cu mult peste tinta BCE, de doar 2%.In aceste conditii, BCE a anuntat ca va continua sa majoreze dobanda de politica monetara.De asemenea, BCE a luat masuri pentru a reduce nivelul imprumuturilor acordate bancilor in perioada pandemiei coronavirusului, prin majorarea dobanzii aferente acestor facilitati, denumite operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL).Comunicatul BCEConsiliul guvernatorilor a decis astăzi să majoreze cu 75 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. Prin această majorare substanțială a ratelor dobânzilor pentru a treia oară consecutiv, Consiliul guvernatorilor a înregistrat progrese considerabile în procesul de retragere a măsurilor acomodative de politică monetară. Consiliul... detalii
Dobânda pe termen lung pentru România a scăzut în septembrie 2022 la valoarea medie de 8,07%, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Acest indicator, cu referința la un termen... detalii