Bancherul - BANCI / Analiza / BNR: Institutiile de credit in semestrul I 2012

În prima jumătate a anului 2012, nu s-au consemnat modifi cări în structura sistemului bancar românesc, fi ind active 41 de instituţii de credit, se arata intr-o analiza a BNR publicata in buletinul lunar nr. 6 din 2012.

Din perspectiva bilanţului agregat net al sistemului bancar,
trebuie precizat că, începând cu 1 ianuarie 2012, raportarea situaţiilor fi nanciar-contabile de către instituţiile de credit din România se realizează în conformitate cu standardele internaţionale de contabilitate (IFRS), situaţie care a infl uenţat evoluţia indicatorilor determinaţi pe baza datelor din evidenţa contabilă.

Astfel, activul bilanţier agregat net al sistemului
bancar s-a situat la 371 miliarde lei în iunie 2012, cu 3,1 la sută peste nivelul consemnat la sfârşitul anului anterior (în termeni reali), parţial datorită trecerii la IFRS (de exemplu, creşterea creanţelor asupra băncii centrale determinată de majorarea bazei de calcul a RMO).

Comportamentul investiţional al băncilor a rămas prudent şi în prima jumătate a anului 2012, băncile consolidându-şi expunerile asupra sectorului guvernamental, concomitent cu o evoluţie modestă a creditării. În ceea ce priveşte
sursele de fi nanţare, capitalurile proprii au rămas robuste, iar activitatea de economisire s-a intensifi cat pe seama segmentului populaţiei.

Stocul creditului acordat sectorului privat s-a plasat practic la nivelul înregistrat la sfârşitul anului 2011 (variaţie în termeni reali de +0,2 la sută) < În absenţa altor menţiuni, indicatorii sunt calculaţi ca variaţii reale faţă de decembrie 2011.>

Pe partea ofertei, băncile şi-au menţinut un apetit scăzut la risc, reflectat prin impunerea anumitor condiţii restrictive în activitatea de creditare <2 Potrivit sondajului BNR privind creditarea companiilor nefi nanciare şi a populaţiei, ediţia din mai 2012>, în contextul persistenţei problemelor de lichiditate, precum şi al deteriorării portofoliului
de credite. În acelaşi timp şi cererea de credite s-a contractat, în special din partea persoanelor fi zice, în pofi da unui avans în termeni reali al venitului disponibil (fi ind preferată economisirea bancară).

Din perspectiva sectoarelor instituţionale, s-au păstrat tendinţele din anul precedent: avans pentru creditele acordate companiilor (0,8 la sută), respectiv contracţie pe segmentul populaţiei (-0,6 la sută), ceea ce a condus la o nouă distanţare a ponderilor deţinute de cele două segmente în favoarea companiilor (până la 53,6 la
sută din total credit).

Restrângerea creditului acordat populaţiei a fost cauzată, şi în această perioadă, de contracţia creditului de consum, înăsprirea standardelor şi termenilor de creditare de către bănci vizând în special acest tip de credit. În ceea ce priveşte creditul ipotecar, acesta a continuat să fi e susţinut de derularea programului „Prima Casă“, însă dinamica pozitivă (3,8 la sută) este explicată,
în mare măsură, de deprecierea monedei naţionale (În primele şase luni ale anului moneda naţională s-a depreciat în raport cu euro cu 3 la sută), dată fi ind preponderenţa creditelor în valută pentru achiziţia unei locuinţe (95,5 la sută).

De altfel, rata pozitivă de creştere a creditului acordat sectorului privat este explicată exclusiv de deprecierea monedei naţionale, în condiţiile în care creditul în lei s-a restrâns cu 0,6 la sută (variaţie reală faţă de sfârşitul anului 2011) şi cel în valută cu 0,7 la sută faţă de decembrie 2011 (pe baza datelor exprimate
în euro).

Ca pondere, creditul în valută rămâne majoritar (circa
64 la sută din total credit), cauzele fi ind în principal de natura ofertei: (i) accesibilitate mai mare la surse de fi nanţare în valută (asigurate în general de băncile-mamă), precum şi (ii) dobânzile practicate, mai atractive pentru creditele în valută. În ceea ce priveşte gradul de acoperire a creditelor în valută cu depozite în valută, se constată o uşoară ameliorare în perioada analizată, însă exclusiv pe seama majorării economisirii populaţiei, poziţia companiilor continuând să se deterioreze (până la 25,2 la sută în
iunie 2012).

În ceea ce priveşte structura pe scadenţe, se remarcă o nouă accelerare a ritmului de creştere a creditului pe termen scurt (6 la sută), în detrimentul creditării pe termen lung (-2,6 la sută), băncile urmând o politică mai prudentă de creditare, dată fi ind menţinerea necorelării dintre maturităţile surselor de fi nanţare (în general depozite pe termen scurt) şi scadenţele creditelor (preponderent pe termen lung). Prin urmare, ponderea creditului
pe termen scurt s-a majorat cu încă 1,4 puncte procentuale, până la 25 la sută în total credit acordat sectorului privat.

În primele şase luni ale anului 2012, sistemul bancar românesc a continuat să se caracterizeze printr-o capitalizare adecvată în raport cu volumul activelor şi nivelul de risc asumat. Dincolo de injecţiile de capital ale acţionarilor care au avut o contribuţie în menţinerea unui nivel corespunzător al fondurilor proprii, un rol în conservarea unei poziţii confortabile a solvabilităţii
a revenit şi ponderii importante a titlurilor de stat (considerate fără risc) în portofoliul băncilor. Introducerea de către BNR a fi ltrelor prudenţiale a asigurat o tranziţie lină de la RAS la IFRS în sensul consolidării nivelurilor de capitalizare înregistrate înainte de trecerea la noile standarde de contabilitate, astfel încât indicatorul de solvabilitate s-a menţinut foarte aproape de nivelul
lunii decembrie 2011 (14,7 la sută faţă de 14,9 la sută).

Cu toate că schimbarea sistemului contabil de referinţă nu a afectat valoarea totală a fondurilor proprii, această infl uenţă s-a refl ectat la nivelul componentelor sale. Prin urmare, este de menţionat ajustarea semnifi cativă a capitalului social/de dotare, care a însumat 24,6
miliarde lei după primele 6 luni ale anului curent, în creştere cu 32,2 la sută, variaţie reală faţă de decembrie 2011 (în principal ca urmare a ataşării la această poziţie a diferenţelor din ajustarea la infl aţie).

În contextul volatilităţii monedei naţionale şi al unor difi cultăţi
fi nanciare întâmpinate de companii şi de gospodăriile populaţiei, calitatea portofoliului de credite a continuat să se deterioreze şi în anul 2012, rata riscului de credit majorându-se până la 26,1 la sută, de la 23,3 la sută la fi nele lunii decembrie 2011; o parte din creşterea efectivă a indicatorului a fost însă explicată de noua abordare impusă de IFRS (de exemplu, recunoaşterea în bilanţ a creanţelor înregistrate anterior în afara bilanţului).

De asemenea, rata creditelor neperformante, calculată potrivit situaţiei clasifi cării creditelor ca pondere a creditelor şi dobânzilor clasifi cate în categoria „pierdere 2” în totalul creditelor şi dobânzilor clasifi cate (Expunere brută aferentă creditelor nebancare şi dobânzilor aferente clasifi cate în categoria „pierdere 2”, în cazul cărora serviciul datoriei >90 zile şi/sau în cazul cărora au fost iniţiate proceduri judiciare faţă de operaţiune sau faţă de debitor / Total credite şi dobânzi clasifi cate aferente clientelei nebancare, exclusiv elementele în afara bilanţului), a înregistrat o evoluţie ascendentă pe
parcursul anului 2012, de la 14,3 la sută la 16,8 la sută.

Cu toate că în primele două luni ale anului indicatorii de
profi tabilitate s-au afl at în teritoriu pozitiv sub infl uenţa favorabilă a trecerii la noile reglementări contabile (prin utilizarea unei metodologii diferite de constituire a provizioanelor care a condus la reducerea volumului acestora), în perioada următoare a intervalului analizat aceştia au revenit la valori negative.