Bancherul - BANCI / Analiza / Erste Bank: Procesul de dezintermediere al bancilor straine din ECE, cu exceptia Ungariei, este limitat; nu se previzioneaza o reducere masiva a expunerii bancilor-mama in regiune

- Bancile si fondurile anglo-saxone sunt cele mai agresive în privinta reducerii gradului de îndatorare; bancile austriece au legaturi în special cu Germania, fara a se baza pe finantarea din tarile unde se manifesta cel mai puternic procesul de dezintermediere
- Procesul de dezintermediere al bancilor straine din ECE, cu exceptia Ungariei, este limitat; nu se previzioneaza o reducere masiva a expunerii bancilor-mama în regiune
- Necesarul net de finantare externa al ECE6 s-a înjumatatit fata de perioada pre-Lehman; investitiile straine directe si fondurile europene nete finanteaza împreuna în totalitate contul curent din tarile ECE6
(cu exceptia României)
- ECE se diversifica si se îndeparteaza de etapa de platforma de productie exclusiv germana, în timp ce companiile asiatice sunt tot mai prezente în regiune

Procesul global de dezintermediere generat de limitarea creditării transfrontaliere de către băncile internaţionale a provocat preocupări serioase privind vulnerabilitatea regiunii Europei Centrale şi de Est (ECE), având în vedere prezenţa puternică a băncilor străine, se arata intr-un comunicat al Erste Bank.

Analiştii Erste Group au analizat cifrele pentru a arăta de ce ECE6[1] (cu excepţia Ungariei) nu s-a aflat nici pe axa directă, nici pe axa indirectă a reducerii substanţiale a gradului de îndatorare la nivel global.

„Unul din principalele motive ale procesului de dezintermediere limitat din ECE este faptul că băncile austriece, care domină finanţarea regiunii, au legături în special cu Germania şi nu se bazează prea mult pe finanţarea din Marea Britanie (care a fost cea mai agresivă în privinţa dezintermedierii) şi din ţările periferice. Al doilea motiv este acela că datoria publică mai scăzută şi dimensiunea relativ redusă a sectorului bancar au permis economiilor din ECE să evite cercul vicios dintre finanţarea publică a sectorului bancar şi datoria publică, care pune în prezent probleme Greciei şi Spaniei”, explică Juraj Kotian, Director Cercetare Macro/Fixed Income pentru ECE în cadrul Erste Group.

În acelaşi timp, datoriile străine ale băncilor au scăzut în unele ţări din ECE6, în special în statele cu o pondere mare a creditelor în valută, datorită constrângerilor sau intervenţiei prin reglementare. În plus, creditele sindicalizate acordate statelor emergente din Europa s-au redus considerabil în primele patru luni din 2012, conform unui raport publicat recent de Banca Mondială[2]. „Cu toate acestea, o comparaţie la nivel internaţional arată că procesul de dezintermediere a fost per total foarte modest în ECE6 (cu excepţia Ungariei) şi nu anticipăm reduceri masive ale expunerii băncilor-mamă. Mai mult, depozitele atrase pe piaţa internă au crescut peste tot, înclinând treptat balanţa spre un model mai durabil de active finanţate intern”, spune Kotian.

Băncile şi fondurile anglo-saxone sunt cele mai agresive în privinţa reducerii gradului de îndatorare; băncile austriece au legături în special cu Germania, fără a se baza pe finanţarea din ţările unde se manifestă cel mai puternic procesul de dezintermediere

Un factor esenţial pentru ECE este faptul că cei mai importanţi doi parteneri de schimburi comerciale, Austria şi Germania, au fost printre statele cele mai rezistente la procesul global de dezintermediere. În pofida reducerii masive a creditării transfrontaliere către statele de la periferia zonei euro, datele privind modificările nivelului datoriilor externe ale băncilor arată că finanţarea acordată ECE de către bănci nu a scăzut aproape deloc, excepţie făcând Ungaria. În Polonia, activele străine s-au menţinut în martie 2012 la nivelul din anul precedent; în Republica Cehă au înregistrat chiar o uşoară creştere (deşi ţara nu a primit un rating de triplu A). Nivelul scăzut al datoriei publice şi dimensiunea relativ mică a sectorului bancar expun economiile din ECE unui risc mai redus faţă de multe economii extrem de îndatorate din zona euro. În acest sens, Ungaria este un caz aparte în ECE:predictibilitatea limitată a politicilor economice şi măsurile neortodoxe (care au permis rambursarea anticipată a creditelor în franci elveţieni) au determinat reducerea ambelor părţi ale bilanţurilor băncilor maghiare.

Ritmul în care se va desfăşura procesul de dezintermediere din sectorul bancar al zonei euro va fi decisiv pentru evoluţia viitoare a creditării transfrontaliere. Favorite la reducerea gradului de îndatorare primară sunt băncile din Marea Britanie; urmează băncile din statele de la periferia zonei euro, care vor fi supuse presiunii din cauza temerilor privind cercul vicios format din creşterea datoriei publice, perspectiva de creştere limitată şi băncile aflate în dificultate. Din fericire, ECE6 şi chiar şi băncile austriece, care sunt pilonul finanţării în regiune, beneficiază doar de finanţare limitată din ţările menţionate mai sus, care sunt predispuse la procesul de dezintermediere.

Reducere limitată a finanţării externe a ECE de către bănci, cu excepţia Ungariei; nu se previzionează o reducere masivă a expunerii băncilor-mamă în regiune

Îşi vor menţine băncile austriece expunerea pe ECE6 dacă revine presiunea? Chiar şi fără o nouă Iniţiativă Viena, este puţin probabil ca băncile-mamă europene să îşi lichideze spontan expunerea la pieţele din ECE. Cu toate acestea, tendinţa viitoare clară evidenţiată de autorităţile de reglementare şi instituţiile financiare internaţionale vizează un model finanţat intern, ceea ce înseamnă că sucursalele din ECE se vor baza mai puţin pe finanţarea de la băncile mamă, pe termen mediu. Dat fiind că multe ţări din ECE au introdus în ultimii ani restricţii privind creditarea în valută către gospodării, rambursările datoriilor în valută pot chiar să contribuie treptat la o reducere a datoriilor externe pe termen mediu. Nu se preconizează însă nicio reducere masivă a expunerii la ECE (pe bază consolidată). Dintre ţările ECE6, Republica Cehă şi Slovacia sunt cel mai puţin vulnerabile la reducerea gradului de îndatorare, deoarece au cea mai scăzută pondere a datoriilor străine în bilanţ (sub 10% din total active).

Necesarul net de finanţare externă al ECE6 s-a înjumătăţit faţă de perioada pre-Lehman; investiţiile străine directe şi fondurile europene nete finanţează împreună în totalitate contul curent din ţările ECE6 (cu excepţia României)

Datorită faptului că multe din ţările ECE6 şi-au redus eficient deficitul de cont curent, încetinirea aporturilor de capital nu pune în pericol stabilitatea economică şi financiară a regiunii la fel de mult ca în perioada post-Lehman. „Necesarul net de finanţare externă s-a înjumătăţit în comparaţie cu perioada pre-Lehman (la aproximativ 25 miliarde EUR). Între timp, fondurile UE nete au crescut de peste două ori în ultimul an (la 18 miliarde EUR). Ţările se bucură de intrări semnificative de capital în portofoliu, în special în titluri de stat, care compensează diminuarea creditelor transfrontaliere. Dar cel mai important este faptul că investiţiile străine directe şi fondurile europene nete, care reprezintă finanţare fără îndatorare, finanţează împreună în totalitate contul curent din aproape toate ţările ECE6”, subliniază Kotian.

ECE se diversifică şi se îndepărtează de etapa de centru de producţie exclusiv german, în timp ce companiile asiatice sunt tot mai prezente în regiune

Anul trecut, ţările din ECE6 au atras intrări de capital străin net în valoare totală de 36 miliarde EUR – circa jumătate din capitalul atras în anul de vârf 2007, dar aproximativ egal cu volumul mediu din perioada 2002 - 2006. Ţările din ECE vor asista foarte probabil la temperarea intrărilor de investiţii străine directe din cauza efectului negativ al încetinirii economiei globale asupra investiţiilor şi profitului în 2011. Cu toate acestea, prezenţa companiilor germane şi austriece în rândul principalilor investitori reprezintă un avantaj, deoarece producţia lor este extrem de competitivă şi companiile de acolo sunt printre cel mai puţin afectate de reducerea gradului de îndatorare al sectorului bancar. Kotian declară: „După integrarea noilor state membre în UE, am constatat creşterea prezenţei companiilor asiatice în regiune. Prezenţa acestora în ECE le oferă acces perfect la piaţa de consum comună din UE, cu o forţă de muncă la costuri rezonabile. În prezent, doi dintre primii trei exportatori din Slovacia şi Republica Cehă sunt companii asiatice, astfel încât ECE nu mai este exclusiv o platformă de producţie germană. Preconizăm că în anii următori companiile asiatice vor continua să îşi reinvestească profitul în regiune”.

Nicio vânzare rapidă a obligaţiunilor emise de statele din ECE6

În pofida tensiunilor evidente de pe piaţa obligaţiunilor de stat din ţările periferice şi a procesului de dezintermediere continuu din sectorul bancar european, ECE6 nu a înregistrat nicio vânzare rapidă a obligaţiunilor de stat. Programele LTRO lansate de BCE în decembrie şi februarie au contribuit şi la creşterea cererii străine. Randamentele interne s-au prăbuşit şi guvernele din ECE au acces favorabil la pieţele externe. Aproape fiecare guvern a fost activ pe pieţele străine cu emisiuni de obligaţiuni denominate în EUR în T1 2012. Deocamdată, Comisia Europeană a fost categorică în ceea ce priveşte consolidarea fiscală din ECE şi preconizează că ţările îşi vor reduce deficitele la mai puţin de 3% din PIB în 2012 (sau 2013 cel târziu).

Se pare că Europa se îndreaptă rapid spre punctul de cotitură dintre integrarea mai profundă sau dezintegrare. Chiar dacă procesul de dezintermediere transfrontalieră din zona euro şi politicile de investiţii naţionaliste ale băncilor locale şi autorităţilor de reglementare aferente ar putea fi considerate drept dezintegrare (financiară) efectivă, în final analiştii Erste Group anticipează o integrare mai profundă. Totuşi, se anticipează continuarea volatilităţii crescute pe piaţă. Dacă BCE utilizează din nou câteva din instrumentele extraordinare (LTRO, SMP), impactul asupra intrărilor de capital în portofoliu ar fi unul pozitiv. „Considerăm că cea mai mare oportunitate de investiţii se regăseşte în investiţia în obligaţiunile de stat emise de Ungaria cu scadenţa la 10 ani, unde randamentul urmează să scadă sub 7% (-100bp) odată cu instituirea noului program FMI. Obligaţiunile cehe ar fi o investiţie foarte conservatoare pentru investitorii care preferă să parieze pe menţinerea unei aversiuni la risc ridicate în Europa. Cu toate acestea, dacă factorii de decizie europeni fac progrese în privinţa majorării distribuirii riscului în zona euro, există şanse ca randamentele cehe să urmeze trendul pozitiv al randamentelor germane. Obligaţiunile de stat poloneze par să fie cea mai neutră investiţie în următoarele luni. O privire mai atentă la intrările de fonduri europene în economia Poloniei demonstrează că finanţarea unui cont curent mai mare nu trebuie să fie atât de dificilă precum s-ar putea crede”, încheie Kotian.

[1] ECE6: Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia
[2] Vezi raportul “Perspectiva Economică Globală – iunie 2012“ al Băncii Mondiale