Bancherul - BANCI / Stirea Zilei / Plasamentele in lei aduc cele mai mari randamente din Europa Central� si de Est

Plasamentele �n lei rom�nesti aduc investitorilor str�ini o rentabilitate suplimentar� de circa 6% pe an din diferenta de dob�nzi �ntre piata rom�neasc� si zona euro si din aprecierea monedei nationale, arat�, marti, un raport Erste Bank privind accentuarea inflatiei din centrul si estul Europei.

Randamentul suplimentar sau "prima de randament" - cum este denumit� de analistii de la Erste - este estimat� s� fie cuprins� �ntre 2-6% pe an �n urm�torii doi ani �n t�rile din Europa Central� si de Est, mai ales ca urmare a accentu�rii inflatiei �n �ntreaga zon�.

�n Rom�nia, inflatia ridicat� mentine dob�nzile cu circa 3,4% mai mari fat� de cele din zona euro, iar aprecierea leului adaug� �nc� 2,9% pe an pe an la "prima de randament".

"�n m�sura �n care t�rile converg �n ceea ce priveste nivelurile veniturilor si preturilor, ne astept�m ca aceast� prim� s� r�m�n� la valori pozitive �n t�rile cu un regim flexibil al ratei de schimb valutar si al tintelor de inflatie", spune Juraj Kotian, analist al Erste Bank.

Principalul factor care genereaz� primele de randament este inflatia mare din zon�, cauzat� de scumpirea produselor alimentare si petrolului pe plan mondial, care �ns� au un impact mai ridicat asupra inflatiei din t�rile central si est-europene, deoarece aceste m�rfuri au o pondere mai ridicat� dec�t �n vestul Europei �n indicele preturilor de consum, indicator care m�soar� inflatia.

Din acest punct de vedere, Rom�nia este "cazul extrem" printre t�rile din regiune, cu o pondere de 38,92% a bunurilor alimentare �n cosul preturilor de consum folosit de Institutul National de Statistic� (INS) la calculul inflatiei din 2007, fat� de 17-20% �n celelalte state din zon�. Astfel, la inflatia anual� de 6,84% din octombrie, a contribuit semnificativ scumpirea bunurilor alimentare cu peste 10%, observ� analistii Erste.

"Preturile mai ridicate pentru anumite bunuri, �n special pentru titei, gr�u si lapte praf, s-au dovedit a fi factori esentiali pentru cresterea inflatiei din ultimele luni. �n timp ce cererea tot mai ridicat� la nivel mondial pentru gr�u si lapte praf poate continua s� exercite presiuni asupra preturilor acestor produse, partea de aprovizionare ar trebui s� duc� la o sc�dere a preturilor, dac� perioadele de secet� nu se vor repeta anul viitor", se arat� �n raport.

Totusi, accentuarea inflatiei nu va genera reactii semnificative din partea b�ncilor centrale, cred analistii Erste, deoarece factorii principali care au generat cresteri de preturi sunt �n afara sferei de influent� a politicilor monetare.

"Ne astept�m ca b�ncile centrale s� nu reactioneze pe deplin la acesti factori, �ntruc�t sunt factori exogeni, care foarte probabil au un efect temporar sau singular asupra inflatiei. Totusi, este foarte probabil ca b�ncile centrale din Europa Central� si de Est s� actioneze si ne astept�m s� r�spund� inflatiei ridicate prin intermediul unor cresteri modeste ale dob�nzilor sau cel putin prin lansarea unor comentarii alarmiste, care s� sustin� eforturile depuse �n vederea reducerii inflatiei", consider� Juraj Kotian.

De altfel, inflatia mai mare din regiune, asociat� cu aprecierea monedelor fat� de euro, accelereaz� procesul de convergent� spre zona euro la nivelul preturilor. "Convergenta preturilor �n regiunea Europei Centrale si de Est trebuie perceput� ca un efect natural al convergentei veniturilor. Mai mult, conditiile monetare �n�sprite bazate pe aprecierea valutelor si diferentialele ratelor dob�nzii ofer� beneficii importante celor care investesc �n valutele Europei Centrale si de Est", mai spune Kotian.

Existenta unei prime de rentabilitate �n t�rile din regiune ar trebui s� ajute b�ncile centrale �n eforturile lor de dezinflatie, deoarece sporeste cererea pentru valute central si est-europene, ceea ce ar putea avea drept efect �nclinarea distributiei acestei prime "mai degrab� c�tre aprecierea ratei de schimb valutar dec�t c�tre diferentialele ratei dob�nzii".

Dup� investitiile �n leul rom�nesc, cele mai mari randamente suplimentare ar putea fi generate �n perioada 2008-2009 de plasamente �n zlotul polonez, de circa 3,6% pe an, urmate de cele �n coroana ceh�, estimate la aproximativ 2,5% pe an pentru acelasi interval.

Forintul ungar ar putea aduce o prim� de rentabilitate de aproximativ 2% pe an, estimeaz� analistii de la Erste Bank, deoarece �n Ungaria "cresterea economic� fortat� ofer� doar un imbold modest pentru convergenta preturilor si argumente pentru �n�sprirea excesiv� a politicii monetare".

Cea mai mic� prim� va fi generat� de plasamentele �n coroana slovac�, moned� care a fost inclus� din acest an �n mecanismul ratelor de schimb ERM2 - "anticamer�" a zonei euro - �n care variatia monedei fat� de moneda european� este controlat�, neput�nd dep�si 15% fat� de un nivel stabilit al cursului.

"Ne astept�m ca prima de rentabilitate pentru investitiile �n coroane slovace s� fie �n medie aproape de zero pentru perioada 2008-2009, �ntruc�t rata de schimb valutar va fi fix�, iar dob�nzile se vor alinia la zona Europei, datorit� adopt�rii monedei Euro", arat� Juraj Kotian.