Bancherul - BANCI / Stirea Zilei / Guvernatorul Mugur Isarescu prezinta raportul privind inflatia. Declaratii in detaliu

Declaratiile de astazi ale guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, in cadrul conferintei de presa prilejuita de prezentarea raportului privind inflatia (VEZI prezentarea in documentul atasat):

- tinta de inflatie pentru decembrie 2012 a fost majorata de la 3% la 3,2%. Tinta pentru decembrie 2013 este de 3%

- Avem in continuare o reducere a anticipatiilor inflationiste, ceea ce ne ajuta in urmatoarele decizii de politica monetara

- Mergem in pasi mici cu reducerea dobanzii pentru ca nu vrem sa stricam echilibrele, nu neaparat ca suntem prudenti. O reducere mult mai abrupta ar fi stimulat operatiunile speculative. Drumul spre iad e pavat cu intentii bune, dar aici e vorba de intentia de a stapani lucrurile. Am luat decizii responsabile vazand ce se intampla in lume, mai ales in sudul Romaniei.

- In trimestrul 4 din 2011 am constatat o scadere substantiala a anticipatiilor inflationiste, peste asteptarile noastre, care arata ca analistii bancari si consumatorii si-au sporit increderea intr-o inflatie mica si in politica BNR

- Ne-au ajutat la scaderea inflatiei preturile produselor agroalimentare, dar in sensul ca in perioada anterioara acestea au impins inflatia cu mult peste corectia cauzata de TVA. Fata de primavara lui 2010 exista inca loc mult de scadere a preturilor produselor alimentare

- Cursul de schimb a fost relativ neutru din punct de verdere al volatilitatii, ne-am apropiat de coroana ceha, cu volatilitate foarte mica, si mult mai mica fata de zlot si forint. Per medie insa, cursul s-a depreciat cu 2% fata de euro, din cauza cresterii preturilor la combustibili

- Prevedem pana in trimestrul 4 din 2013 o anumita variatie a inflatiei tintite, dar in limitele de variatie din tinta. Modificarile sunt minore fata de proiectia anterioara

- In prima parte a anului observam variatii mult mai mari, aproape de limita de 4%, insa in primavara acestui an inflatia va ramane peste 2% iar pana in septembrie se va duce aproape de 4%, dupa care variatiile vor fi mult mai mici. Variatiile sunt cauzate in principal de efectul de baza.

- Efectul de baza: ce ar insemna o inflatie anuala exceptand cele doua socuri? Daca am da la o parte socul cresterii preturilor la produsele alimentare in prima jumatate din 2011 si socul pozitiv din a doua jumatate a anului trecut, cresterile ar fi mult mai atenuate

- Socul TVA a fost major, la care s-a adaugat si socurile externe, dar ne-a ajutat anul agricol bun, dar asta dupa ce ne-a dezavantajat anul precedent.

- Am introdus ipoteza unui an agricol normal, nu unul prost. Impactul, cu datele actuale, este mai putin favorabil, avand in vedere anul agricol bun din 2011, de aceea inflatia nu va scadea sub 2%.

- Avem in continuare deficit de cerere, dar nu atat de marcant ca in runda anterioara de proiectie. Cererea se mentine sub potentialul de absorbie, dar nu inseamna ca scade.

- Deficitul de cerere este principalul determinat al dezinflatiei

- Exista riscuri externe cu privire la retrageri de capital, ceea ce va influenta cursul si inflatia

- Nu s-a sarit calul in privinta cresterii salariilor, care s-au materializat in sectorul privat, ceea ce ne bucura, fiind legate de cresterea exporturilor. Consumul antrenat de aceste tipuri de cresteri salariale este cel mai sustenabil.

Masa monetara a crescut nu doar in limite rezonabile ci si sub potentialul de crestere a economiei

- Cresterea masei monetare: evolutia masei monetare nu prezinta elemente de risc legate de inflatie. Nu doar ca a fost in limite rezonabile ci si sub potentialul de crestere a economiei. Noi controlam baza monetara, iar M3 depinde si de baza monetara si de BNR, dar depinde si de banci si de public.

- Nu vad elemente de ingrijorare la masa monetara, de aceea solicit expertilor BNR sa revina cu o analiza intr-o conferinta de presa, pentru ca este vorba de revenirea mesajelor alarmiste, ca BNR tipareste bani si vom avea inflatie. Datele arata cu totul si cu totul altceva. E bine sa avem incredere in acest lucru si sa lucram pe cifre, pe realitati si nu pe povesti.

Bancile au gresit cand au intrat in cursa de atragere a depozitelor

- Depozitele populatiei cresc: este si bine si mai putin bine. E bine pentru ca populatia pune bani deoparte sa-si ramburseze creditele, dar consuma mai putin, ceea ce arata limitele cresterii economice in viitor si pune in discutie intr-o maniera serioasa varianta cresterii economice bazata pe consum. BNR a chestionat optiunea de crestere economica prin stimularea consumului.

- Bancile, din motive externe, mai ales cele straine, au intrat in batalia de castigare de clienti pentru depozite. Aceasta e cu doua taisuri. Le-am spus sa vada si partea cealalta: rezervorul potential de economisiri, ce nu poate creste la nesfarsit si ataca consumul. Accelerarea acestei politici, incepand cu prima luna din acest an, am catalogat-o ca o greseala si le-am spus reprezentantilor bancilor straine ca nu duce la niciun rezultat pozitiv.

- Dobanzile la depozite sunt maricele, iar accelerarea procesului, pentru ca li se solicita sa reduca dependenta de finantarile din exterioar, nu este rau in totalitate, dar trebuie pastrat intr-un echilibru inteligent, altfel se pot intoarce impotriva lor.

- Ne referim nu doar la afectarea profitului ci si la soliditatea unei banci: cand ai 7% la depozite iar la euro 4%, intr-o lume in care cu greu se obtine 1%, te gandesti in calitate de supraveghetor unde-si vor plasa banii si care este riscul aferent. De aceea cursa in care au intrat bancile de la inceputul anului a fost o greseala.

Canalul de transmisie a politicii monetare functioneaza

- Se spune ca BNR forteaza reluarea creditarii dar degeaba, ca BNR forteaza reducerea dobanzilor in lei, dar tot degeaba. Datele nu arata insa acest lucru.

- La creditele pentru sectorul privat, intarzierea e de 1-2 luni. Sa nu cadem in pacatul sa comparam masurile luate acum de BNR cu dobanzile din decembrie, pentru ca intre timp s-au intamplat multe. Nu putem trage concluzia ca nu avem canal de transmisie, pentru ca ne ducem prea departe.

- Politica monetara nu se transmite greu ci ca orice alta politica monetara, cu intarziere. Bancile au avut si un alt comportament, din motive obiective: dependenta foarte mare de bancile-mama. Exista diferentieri majore intre banci. Cele cu capital strain pot avea o dependenta de pana la 5 la 1 in raportul dintre credite si depozite.

- Canalul de transmisie a politicii monetare functioneaza.

Creditarea sectorului privat a crescut mai mult decat a sectorului guvernamental

- Nu creditul guvernului si administratiei publice a crescut cel mai mult, cea mai mare crestere a avut-o creditarea sectorului privat

- Cu un ritm ceva mai slabit, toate componentele creditului privat au crescut si-au reluat cresterea din mai 2010. Singurul pe evolutie negativa ramane creditul de consum.

- Creditul de consum a crescut foarte mult anterior. Pana in 2005-2006 merge istoria acestui credit, populatia s-a supraindatorat. O comparatie corecta cu perioada 2006-2008 nu se mai poate repeta, nu doar pentru banci.
Dorinta de a cumpara obiecte de folosinta indelungata si masini s-a temperat, era normal. Romania s-a motorizat, acum ne trebuie autostrazi. Populatia care s-a putut indatora este intr-o anumita masura supraindatorata.

- Creditul pentru locuinte evolueaza pozitiv, mult mai temperat fata de anii anteriori. Ne trebuie si alta viziune, mai multa responsabilitate.

- Avem o redresare treptata si solida a creditului pentru companii. Cel mai tare se redreseaza acest tip de credit, conform datelor noastre.

Dobanzile la creditele de consum din Romania nu sunt mai mari decat cele din Polonia

- Am facut o analiza a creditelor noi acordate populatiei, nu cele din stoc. Exista o divergenta cu bancile la creditele pentru consum, pentru ca fiecare banca are propria politica, isi modifica strategia. Noi am venit cu dobanda in jos, pe cand dobanda la creditele de consum pentru populatie a avut o tendinta in sus. Trebuie sa ne uitam insa si la tipul de credit. Daca este vorba de credite pe card, acestea nu sunt ieftine in toata lumea. BNR a facut un prim raport care va fi prezentat public, ce va arata ca inclusiv la creditele de consum pentru populatie, nivelul actual al dobanzilor din Romania nu e mult mai sus decat in Polonia.

Cand o banca merge cu dobanda la depozite prea sus, poate ca nu vrea sa dea credite

- Pentru celelalte tipuri de credite, tendinta este de scadere, cu anumite oscilatii si cu o anumita intarziere fata de dobanda de politica monetara, intrucat dobanzile prezentate sunt medii, ceea ce inseamna ca unele banci reducerile sunt mult mai pronuntate, pe cand in cazul bancilor care depind inca in mare masura de linii de refinantare de la bancile mama scaderea este mai putin pronuntata pentru ca aceasta reorientare spre resurse locale impinge aceste banci spre politici divergente: sa mai majoreze dobanzile la depozite, sa evite eventual, avansez si aceasta idee, de ce nu, cand o banca merge cu dobanda la depozite prea sus, poate ca nu vrea sa dea credite. Pentru ca nu are resurse, sau nu are resurse sigure. Deocamdata invit analistii sa comenteze cu mai multa raspundere aceste date pentru ca traim intr-o perioada de restructurare iar cifrele apar si cu intarziere si fiind medii nu spun foarte multe.

- Ne intereseaza aceasta dezbatere si pentru transmiterea canalului de politica monetara si pentru a avea o reluare solida, sustenabila, a procesului de creditare. Este important si pentru economie, dar si pentru banci. Daca bancile nu-si reiau in mod serios aceasta functie, pe segmentele unde mai pot sa crediteze, pentru ca si-au supradezvoltat retelele de retail risca sa ramana prizoniere unei asemenea optiuni, pentru ca acel credit nu mai poate evolua pozitiv.

- Suntem interesati si pentru soliditatea sistemului bancar, intrucat este principala sursa de castiguri pentru bancile comerciale, iar noi ca institutie de emisiune suntem interesati ca procesul de intermediere sa fie unul solid dar si prudent iar pe de alta parte unul functional.

Deci primim aceste mesaje din partea cercurilor de afaceri, le citim cu mare atentie, nu le desconsideram, plangerile lor ca nivelul dobanzii la credite este inca ridicat si spunem ca actionam pe toate caile ca el sa devina rezonabil si in sanatatea sistemului bancar.

Rata reala a dobanzii BNR nu e mare, e la nivelul inflatiei medii

- Se spune ca rata reala a dobanzii in Romania este foarte ridicata. Daca din rata dobanzii BNR se scade inflatia pe ultimul an, rezulta in jur de 3%. Suntem criticati pentru ca tinem aceasta rata prea mare. Dar trebuie sa ne uitam ca rata medie a inflatiei pe ultimele 12 luni e la acelasi nivel cu rata de poltica monetara, in jur de 5,5%.

- Nu vrem sa transmitem mesajul ca este si sarcina si obiectivul si puterea BNR sa stimuleze cresterea economica. Ar fi un mesaj fals, nu ajuta nimanui. Faptul ca unii spun ca ar trebui sa reducem mai repede dobanda nu este corect, pentru ca distorsioneaza discursul public.

- In ultimii 3 ani am avut o modificare cantitativa majora. Tara a depins de investitiile straine, care impreuna cu imprumuturile externe au ajuns la 15 miliarde euro in 2008, astfel se explica cresterea economica mare.

- In 2009 investitile si imprumuturile s-au injumatatit, caderea a continuat si in 2010, iar imprumuturile s-au rambursat. De la 16 la 2 miliarde, de unde sa ai crestere economica cand exista o atat de mare variatie a formarii brute de capital? Asemenea variaţii cantitative nu pot fi contrabalansate numai de politica monetară, trebuie să fie să existe şi ceva cantitativ. Dacă ar fi să contrabalansezi o aemenea variaţie, ar trebui să se găsească altceva, să apară investiţii interne de 14 miliarde de euro

Nu doar dobanda BNR poate relansa cresterea economica, avem nevoie si de fonduri europene

- O asemenea variatie mare nu poate fi contrabalansata doar de dobdanda BNR, ar trebui sa fie si ceva cantitativ, precum investii interne.

- Fireste ca reducerea ratei BNR stimuleaza creditul si cresterea, dar acestea vor fi mult mai mici. Nu putem simplifica lucurile atat de mult, pentru ca ne-ar duce intr-o fundatura.

- Pe ce am mizat ca ajustarea va fi mai mica: pe o compensare cu fondurile europene, dar care nu au crescut deloc in ultimii ani. Ne arata o oportunitate pierduta. Se spune ca e greu sa le atragi. Nu-mi vine sa cred ca e greu sa atragi fonduri gratuite si usor altele. E si o piderere a oportunitatilor viitoare.

- In comunicatul BNR se subliniza pentru prima data ca viitorul de dezinflatie si de crestere eocnomica depinde intr-o maniera deosebita de atragerea fondurilor europene. Ele exista, nu trebuie sa le cautam.

- Nu reducem RMO pentru ca nu exista exces de lichitate in toal ci pentru ca sunt multe banci cu deficit masiv de lichiditate si alte banci cu exces. Banii nu se plimba, deci nu putem reduce doar pentru cei cu deficit. Deci preferam sa fim intermediari cel putin pentru o anumita perioada, oferim lichiditate permanent prin operatiuni saptamanale celor care au nevoie.

- Procesul de trecere la euro probabil ca va fi rediscutat dupa alegeri