Bancherul - BANCI / Interviu / László Diósi, presedintele OTP Bank: Bancile au acordat credite tip descoperit de cont in mod iresponsabil

László Diósi, marturiseste, intr-un interviu acordat Bancherul.ro, ca bancile au facut o serie de greseli inainte de criza, una dintre ele fiind acordarea de carduri de credit si credite tip descoperit de cont -overdraft, unor clienti care nu au stiut cum sa le foloseasca si astfel au ajuns supraindatorati. Care au fost lectiile invatate de bancheri de la criza, in randurile de mai jos:

Bancherul.ro: - Care sunt lectiile crizei?

László Diósi: - Cred ca lectiile crizei pot fi sintetizate intr-un concept: back to basics, inapoi la regulile meseriei. Toate meseriile au lectii de baza care au fost din pacate ignorate de multe ori in perioada dinaintea crizei.
Daca respectam regulile de baza in oricare meserie, nu doar in cea de bancher, nu putem face greseli. De exemplu, o banca nu poate finanta 100% constructia sau cumpararea unei locuinte, o regula incalcata de multe banci, care au mizat pe cresterea valorii garantiilor, a ipotecilor. Problema este ca nu stii daca o garantie isi va dubla valoarea in viitor sau dimpotriva, va scadea. Noi am fost printre cei care nu au incalcat aceasta regula, am ramas la 50%.
Am fost o exceptie pentru ca am ma trait astfel de timpuri, am mai trecut prin crize. De aceea am fost mai dispusi sa vedem unele semne clare ale crizei.

- Ati prevazut criza?

- Nu am prevazut criza, insa ceea ce am anticipat a fost aparitia unui ciclu de scadere, intrucat erau semne clare de supraincalzire a economiei, precum preturile exagerate ale imobilelor. Dupa 6-7 ani de crestere trebuie sa existe o mica criza, un ciclu de descrestere pentru ca lucrurile sa se aseze, situatia sa se reglementeze. Noi am prevazut inversarea ciclului economic pentru 2009, insa a venit mai devreme, in 2008, de peste Ocean, si cu o intensitate mai mare, din acelasi motiv.

- Ati fost asadar mult mai prudenti inainte de criza?

- Cu siguranta ca anterior crizei am avut o politica mult mai conservatoare decat alti jucatori de pe piata, ceea ce nu ne-a scutit totusi de probleme.
Transparenta a fost o strategie importanta pentru noi. De exemplu, am hotarat sa nu practicam costuri ascunse sau scheme de pret netransparente. Motiv pentru care am avut si probleme, in sensul ca nu am vandut atat de multe credite, intrucat clientii urmareau in primul rand cea mai mica dobanda, nu se uitau la costul total al creditelor, ce includ si comisioane. Strategia s-a dovedit insa avantajoasa dupa criza, in contextul aparitiei OUG 50. Asadar, nu am castigat mult in momentele de crestere, dar pe de alta parte nici n-am pierdut mult in timpul crizei.
O alta lectie importanta a crizei a fost pretuirea relatiei pe termen lung cu clientii, care ar trebui sa fie un castig de ambele parti. Cu cat cunosti mai bine un client, cu atat il poti ajuta mai eficient.

- Ce greseli au facut bancile?

- In Romania am vazut ceva ce nu am mai vazut in viata mea. Din cauza competitiei, multe banci au acordat clientilor credite tip descoperit de cont (overdraft) cu valori ce ajungeau la echivalentul a 6-8 luni de salariu. In alte tari maximul este de 3 salarii. Eu am avut o singura data un overdraft cu valoarea unui salariu dar dupa ce l-am rambursat am fost foarte fericit!
Overdraftul este un instrument de creditare care ar trebui folosit doar pentru depasirea unei lipse de bani temporare, de moment, in niciun caz pentru a utiliza banii pentru cheltuieli, pentru a cumpara ceva. Daca ai un overdraft echivalentul a 6 salarii si cheltui banii, nu-i vei mai putea rambursa in veci! Pentru ca intre 10 si 15% din salariul tau se va duce doar pentru acoperirea ratei lunare la acest tip de credit. Si din pacate cei care au luat astfel de imprumuturi scumpe sunt de obicei cei care au venituri mici, asadar clasa de mijloc sau sub cea de mijloc, cu insuficienta educatie financiara.
Acesta a fost unul dintre comportamentele iresponsabile cauzate de competitia acerba intre banci care nu ar fi trebuit sa se intample.
Similar s-a intamplat si cu cardurile de credit, multe luate de cei care nu stiu sa le foloseasca. Cardul de credit este un tip de credit greu de inteles chiar de catre studentii economisti. Stiu asta pentru ca predau la universitate. De aceea inainte sa vinzi carduri de credit clientilor trebui sa ai o discutie foarte deschisa si elaborata cu acestia, pentru a le explica cum se utilizeaza un card si care este utilitatea acestuia. Pentru ca s-ar putea sa vinzi clientului un card de care acesta nici macar nu are nevoie.
Eu am patru carduri de credit, insa platesc toate datoriile in fiecare luna in ziua de 15, astfel incat nu platesc nicio dobanda.

- Cum a schimbat criza modelul de afaceri al bancilor?

- Criza a schimbat cu siguranta modelul general de afaceri in banking. Societatea bancara in general a devenit mult mai deschisa, mai transparenta, concentrata mai mult pe relatia cu clientii. Bancile incearca acum sa nu mai mearga pe vanzari de masa ci pe produse cu valoarea adaugata, sa joace si rolul de consilier pentru clienti. Noi am derulat doua proiecte in cadrul sucursalelor bancii, destinate pregatirii angajatilor in vederea oferirii de consultanta clientilor care vor sa-si investeasca cat mai eficient banii.

- Pe cine sa dam vina pentru aparitia crizei?

- Bancile pot fi invinovatite ca au dat credite unor clienti care nu si le permiteau, dar se poate spune ca si altii, precum producatorii auto sau firmele de leasing, pot fi vinovati pentru ca au vandut masini unor oameni care nu si le permiteau.
Da, bancile au vandut clientilor produse, in special credite, peste nevoile acestora, dar aceasta s-a intamplat in conditiile in care se credea ca va continua cresterea economica si implicit salariile vor creste, asa cum s-a intamplat in ultimii 5 ani, iar inflatia se va stabiliza.
Fireste ca bancile au avut o responsabilitate mai mare, dar aceeasi greaseala a fost facuta de dealerii auto, de supermarketuri, de magazinele de lux, chiar de agentiile de turism. Oamenii au inceput sa calatoreasca pe baza imprumuturilor, si-au cumparat lucruri scumpe cu credite de consum, ceea ce nu e normal. Aceasta cred ca a fost partea cu adevarat periculoasa inainte de criza. Consumul a fost alimentat de credite. Daca incepi sa cumperi lucruri pe credit inseamna ca nu ai suficienti bani, daca nu ai bani, inseamna ca nu produci suficient, daca nu produci suficient, va trebui sa importi tot cei vei vinde prin credite tot din import.
Aceasta s-a intamplat si aceasta este problema reala a Romaniei in criza: faptul ca cea mai mare parte a cresterii economice a fost realizata datorita consumului, alimentat de credite si constructii si nu de productia reala de bunuri. In consecinta, cei care deschideau magazine de lux au fost mai mult respectati de clienti decat cei care deschideau o fabrica de pantofi. De fapt trebuia sa existe un respect mai mare si sprijin pentru cei care investeau in productia reala, special sectorul IMM, pentru ca acestea sunt elementele care confera unei tari stabilitate si dezvoltare pe termen lung, precum si locuri de munca pe termen lung. Pentru ca IMM-urile sunt cei care sustin dezvoltarea economiei, creaza locuri de munca, sunt locale, nu pleaca din tara.

- Ar trebui asadar ca bancile sa-si concentreze atentia spre clientii IMM?

- Fireste, se intampla deja. De fapt, inca din 2007-2008 multe banci vorbeau de creditarea IMM-urilor, dar trebuie sa ne gandim ca atunci era usor sa dai credite unui mic intreprinzator. Indicatorii financiari aratau foarte bine, cifra de afaceri se dubla in fiecare an.

- Pe de alta parte, inainte de criza IMM-urile aveau mai putina nevoie de credite decat atunci cand a aparut criza de lichiditati...

- Sunt doua tipuri de probleme. Prima este aceea ce imediat dupa aparitia crizei, primele afectate au fost IMM-urile, pentru ca firmele mari, dar si persoanele fizice, dispuneau de rezerve. IMM-urile nu aveau atat de multe rezerve iar multe au crescut datorita creditelor. Iar cand a venit criza, rulajul lor s-a prabusit imediat, asa ca au ramas fara venituri, dar creditele si costurile au ramas.
A doua problema a fost cea a firmelor care nu aveau anterior credite dar au soliciat imprumuturi dupa criza. Bilanturile lor aratau insa, din cauza crizei, o scadere puternica a cifrei de afaceri. Vedeai de exemplu o scadere de la 40 de milioane in anul precedent la doar 10 milioane in acest an sau chiar in pierdere, iar dupa normele BNR erau greu sau imposibil sa le acorzi credite.

- Dar nu au fost adaptate la criza si regulamentele BNR?

- Ba da, regulamentele sunt acum OK, au urmat cursul real al economiei, fireste, dar ceea ce s-a intamplat, pe de alta parte, este ca in aceste cazuri in care regulamentele sunt OK dar clientii totusi nu pot obtine credite ar trebui sa vina al treilea jucator, statul, pentru a credita IMM-urile.

- Ceea ce nu s-a intamplat...

- S-a intamplat doar partial, am vazut ca FNGCIMM si-a majorat volumul garantiilor, dar totusi implicarea statului ar fi trebuit sa fie mai mare.

- Schimband, tema, cum credeti ca arata sistemul bancar romanesc? Sunt prea multe sau prea putine banci? Pentru ca se vorbeste de ceva timp de fuziuni si achizitii, la ce va asteptati in urmatoarea perioada?

- Nu cred ca sunt prea multe banci in Romania, care are 41 de banci, alte tari de aceasta dimensiune au intre 30 si 50 de banci. In Romania sunt si multe institutii de tip cross-border si unele specializate. Concentrarea marilor jucatori este mai importanta, iar in Romania este OK, pentru ca primele 8-9 banci sunt jucatori importanti, daca primii 4 ar fi avut o cota de piata de 95% ar fi fost o problema.

Intra in CLUBUL BANCHERILOR pentru a citi mai multe detalii despre ce crede presedintele OTP Bank in privinta fuziunilor si achizitiilor bancare din Romania