Bancherul - BANCI / Analiza / Studiu KPMG privind aplicarea Standardelor Internationale de Raportare Financiara (IFRS) de catre banci

KPMG România a publicat a patra și cea mai recentă ediţie a studiului său anual cu privire la diferențele între rezultatele raportate de către băncile româneşti în conformitate cu standardele contabile românești și cele raportate în conform IFRS, anunta compania intr-un comunicat.

De la 1 ianuarie 2012, instituțiile de credit nu vor mai aplica standardele de contabilitate românești și vor trece la aplicarea IFRS ca bază a contabilităţii şi cadru unic de rapoarte financiară. Astfel, sectorul bancar este primul sector din România care se aliniază în totalitate la principiile contabile și de raportare financiară acceptate la nivel internaţional.

Banca Naţională a României a stabilit în ultimii doi ani cadrul juridic necesar pentru conversie, ultimele detalii privind implicațiile prudenţiale şi fiscale fiind discutate în aceste zile între principalele părți implicate în proces - Asociaţia Română a Băncilor („ARB”), Banca Naţională a României („BNR”) şi Ministerul Finanţelor Publice („MFP”).

Studiul realizat de KPMG în România are la bază raportările financiare pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2010, actualizate pentru 30 iunie 2011 acolo unde informațiile au fost disponibile, şi cuprinde 22 de bănci româneşti.

Cezar Furtună (foto), Partener la KPMG România în cadrul Departamentului de Servicii Financiare subliniază: „Deși ne apropiem cu rapiditate de data de 1 ianuarie 2012, diferenţele dintre standardele contabile românești şi IFRS rămân în continuare importante şi creează volatilitate în interpretarea rezultatelor băncilor româneşti”.

Studiul arată că diferenţele dintre IFRS şi standardele contabile româneşti exprimate ca procent din profitul total sau capitaluri proprii totale au continuat trendul ascendent observat şi în perioadele anterioare, în principal din cauza diferenţelor aferente ajustărilor pentru pierderi din deprecierea portofoliilor de credite determinate în conformitate cu fiecare din cele două cadre de raportare.

Astfel, diferenţa aferentă ajustărilor pentru pierderi din depreciere exprimată ca procent din capitalurile proprii statutare a crescut de la 19% în 2009 la 24% în 2010. Deşi începând cu 2012 această diferenţă va fi absorbită în totalitate în cadrul raportărilor financiare ale băncilor, care vor include ajustările pentru pierderi din depreciere calculate în conformitate cu IFRS, ajustările pentru pierderi din depreciere determinate conform standardelor contabile românești vor continua să influenţeze raportările prudenţiale şi fiscale ale instituţiilor de credit, aşa cum reiese la momentul actual din discuțiile purtate între ARB, BNR şi MFP.

Astfel, gradul de adecvare al capitalului va fi calculat pe baza unor ajustări pentru pierderi din depreciere „prudențiale”, care vor reflecta actuala metodologie aplicată conform standardelor contabile românești. De asemenea, conform modificărilor propuse la Codul Fiscal aceste ajustări "prudenţiale" vor fi și deductibile în scopuri fiscale.

Această abordare, care a fost intens dezbătută în ultimele luni, este menită să asigure stabilitatea şi continuitatea poziției fiscale și prudențiale a instituțiilor de credit. Șerban Toader, Senior Partener al KPMG România subliniază: „Una dintre cele mai dificile sarcini pentru managementul unei bănci este de a echilibra poziţia de capital astfel încât să îndeplinească cerinţele de adecvare a capitalului, atât cele așteptate de către acţionari cât şi cele stabilite de autorităţile de reglementare, având în vedere cerințele prudenţiale şi fiscale atât la nivel local cât şi în ţara de origine”.

Deşi criza economică globală a evidențiat vulnerabilităţile şi a afectat sectorul serviciilor financiare, sectorul bancar românesc a reuşit să menţină un nivel ridicat de adecvare a capitalului de aproximativ 13,5% în septembrie 2011, în scădere totuşi față de nivelul de 15,02% în decembrie 2010.

Alte diferenţe între standardele românești de contabilitate şi IFRS, cum ar fi evaluarea instrumentelor financiare la cost amortizat utilizând rata efectivă a dobânzii, evaluarea instrumentelor financiare la valoarea justă şi ajustările datorate hiperinflaţiei au avut un impact redus (sub 5%) atât asupra profitului cât şi capitalurilor proprii la 31 decembrie 2010 şi nu este de aşteptat să aibă o influenţă semnificativă la data trecerii la IFRS ca bază a contabilităţii.

Provocările cu care se confruntă băncile româneşti în adoptarea IFRS nu se opresc la 1 ianuarie 2012. „Băncile româneşti trebuie să înţeleagă, de asemenea, că metodologiile IFRS sunt în continuă schimbare”, spune Cezar Furtună. „Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB) publică în mod constant proiecte noi cu impact direct asupra băncilor şi care au în vedere potenţialele implicaţii contabile ale cerinţelor de reglementare".

Publicația KPMG rezumă principalele modificări preconizate cu privire la standardele internaționale care sunt susceptibile să afecteze băncile în anii următori.

„KPMG România are o echipă dedicată sectorului bancar, cu o cunoaştere aprofundată a sectorului serviciilor financiare din România. Specialiștii KPMG sunt mereu la curent cu ultimele evoluţii şi anticipează modificările ce vor surveni în viitor. Acesta este un moment deosebit de interesant pentru bănci, precum şi pentru profesia de auditor, ambele având un rol critic în economia globală. Ne place să credem că putem juca un rol în consolidarea standardelor şi în promovarea utilizării pe scară largă a IFRS, ceea ce va asigura un grad ridicat de comparabilitate a auditurilor efectuate în diferite ţări și va contribui, prin urmare, la creșterea transparenţei”, concluzionează Şerban Toader.