Bancherul - BANCI / Interviu / Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR: Bancile au ramas cu un castig net de 3,5 miliarde euro obtinut in Romania, in ciuda pierderilor din perioada crizei, un bilant rodnic

Discurs susţinut de Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, cu ocazia decernării premiului de excelenţă la gala premiilor revistei Piaţa Financiară:

"Doamnelor şi domnilor,

Mă bucur că suntem împreună, în această seară, la Gala Premiilor „Piaţa Financiară" - ediţia 2011. Mai ales că acest eveniment a devenit o adevărată sărbătoare de sfârşit de an a comunităţii financiar-bancare.

Vă rog să-mi îngăduiţi, în acest cadru distins, să mulţumesc pentru premiul acordat, revistei „Piaţa Financiară" şi cititorilor săi, care m-au votat.

Sper să nu vă surprindă mărturisirea pe care v-o fac: aceea că pe mine mă surprinde premiul primit în această seară. Şi cred că este firesc să fiu surprins. E ca şi cum comunitatea automobiliştilor l-ar premia pe şeful poliţiei rutiere pentru reglementarea şi supravegherea eficiente pe drumurile publice.

Sigur, „poliţia bancară” n-are cum să se bucure de popularitate. Şi totuşi, s-ar putea întâmpla şi aşa: comunitatea automobiliştilor îl premiază pe şeful politiei rutiere pentru că, prin activitatea de reglementare şi de supraveghere, numărul accidentelor în trafic s-a redus semnificativ. Astăzi, când comparăm starea de lucruri din România cu realităţile din alte ţări, vedem că la noi, în circulaţia pe autostrăzile şi şoselele bancare, accidente mari nu s-au produs deloc, iar accidentele mici au fost puţine şi fără consecinţe grave.
Aşa se explică faptul că România, în prezent, are un sistem bancar solid şi bine capitalizat.

Totodată, vă asigur că „Premiul de excelenţă" al revistei „Piaţa Financiară" mă onorează. Dintr-un dublu motiv. Întâi, pentru că este premiul unei reviste prestigioase, care îşi respectă statutul şi nu face rabat calităţii. Apoi, pentru că premiul este legat de buna administrare a resurselor din sistemul bancar şi de stabilitatea financiară. Iar criza actuală a redescoperit importanţa stabilităţii financiare în plan intern şi internaţional.

Înainte de criză, creşterea economică accelerată din România a fost posibilă în condiţiile utilizării excesive a economisirii externe. Băncile au devenit dependente de finanţarea din afara ţării, iar deficitul contului curent a depăşit limitele de sustenabilitate, făcând economia românească vulnerabilă. Desigur, această realitate internă era cuplată cu o realitate externă dominată de inovaţii financiare, în fapt de o „alchimie financiară”, stimulată de produse şi instituţii inadecvat reglementate şi supravegheate, ce au făcut posibilă acumularea de profituri mari pe termen scurt, concomitent cu asumarea de riscuri foarte mari, pe termen lung.

Privind înapoi, înţelegem astăzi mai bine că lichiditatea, devenită abundentă prin multiplicarea scăpată de sub orice control într-un mediu economico-financiar globalizat, a schimbat sistemul financiar mondial până la limite la care politicile monetare ale multor bănci centrale au ajuns în capcană. Politicile fiscale de asemenea. Inacţiunea statelor ar fi dus la crize şi mai grave. Acţiunea lor, prin folosirea banilor publici, a dus la transferarea dezechilibrelor din sectorul bancar privat în sectorul public, generând creşteri periculoase ale deficitelor bugetare şi ale datoriilor suverane.

Dacă, astăzi, România are încă de luptat numai cu criza economică, fără să fim loviţi şi de o criză financiară, am obţinut acest rezultat în condiţiile în care politica monetară, politicile de reglementare şi supraveghere au conlucrat eficient.

Cred că merită să ne amintim că, în acei ani de boom, în care pe pieţele financiare se făceau şi bani „din nimic”, în condiţiile dereglementării, Banca Naţională a României, care nu a abdicat de la principiile sale în materie de reglementare şi supraveghere, era taxată ca „neo-conservatoare" şi „neo-ortodoxă”.

Realitatea dovedeşte că n-a fost nici una, nici alta. A fost doar eficientă. Iar reglementările n-au fost nicidecum împovărătoare. Dovadă că, din 2004 - când s-a extins mai rapid creditarea în România -, şi până în 2011 inclusiv, profitul net în sistemul nostru bancar a fost de 16,7 miliarde de lei. Chiar dacă, în 2010 şi în primele trei trimestre din 2011, în condiţiile şocurilor crizei globale, unele bănci au înregistrat pierderi de 1,3 miliarde de lei, vom observa că sistemul bancar a rămas cu un câştig net de peste 15 miliarde de lei (adică cca. 3,5 mld. euro). Să recunoaştem că e un bilanţ rodnic.

Meritoriu este şi faptul că, din suma totală de 16,7 miliarde de lei, cea mai mare parte a fost reinvestită. După cum vedeţi, băncile n-au fugit repede cu banii să-i ofere acţionarilor, ci i-au reinvestit pe cei mai mulţi, mizând pe dezvoltare într-un mediu economic stabil, predictibil, cu potenţial de absorbţie şi generator de profituri substanţiale. Din cei 16,7 miliarde de lei, exprimând profiturile din perioada 2004-2011, dividendele repartizate au fost sub 5 miliarde de lei, în timp ce aproape 12 miliarde de lei au fost reinvestite.

Simptomele crizei economice s-au dovedit a fi dintre cele mai dureroase. Este însă remarcabil faptul că pierderile nete, înregistrate de unele bănci, nu sunt atât de mari încât să pună în pericol sistemul bancar în ansamblu sau vreo bancă anume. Fapt pe care îl datorăm şi Băncii Naţionale, care nu a abdicat niciodată de la o regulă de aur: racordarea procesului de reglementare şi de supraveghere la cerinţele asigurării stabilităţii financiare.

Pentru acest premiu - care mă onorează, aşa cum am spus deja - vă rog să-mi îngăduiţi să aduc mulţumiri Guvernatorului Băncii Naţionale a României, domnul Mugur Isărescu. Domnia sa ar fi dorit să fie prezent aici, dar întâmplarea a făcut ca această ceremonie să coincidă cu un eveniment ce se desfăşoară la Banca Naţională. Doresc să-i mulţumesc pentru că - poate nu întâmplător - mi-a repartizat răspunderea pentru această linie funcţională a BNR, care are ca piloni de bază reglementarea şi supravegherea bancară. Sub îndrumarea Consiliului de Administraţie, a Guvernatorului, sistemul de reglementare şi supraveghere este continuu revizuit şi perfecţionat, în acord cu noua arhitectură a guvernanţei economice europene.

Le aduc, totodată, mulţumiri colaboratorilor mei care coordonează aceste domenii importante ale activităţii Băncii Centrale, respectiv - Directorului Supravegherii, domnul Nicolae Cinteză, care „îi hărţuieşte” continuu pe bancheri, Directoarei Reglementării, doamna Veronica Răducănescu, ambii prezenţi aici, şi echipelor de specialişti pe care le conduc, ale căror profesionalism şi devotament doresc să le subliniez şi în această seară.

Va urma o perioadă grea. Vedem aglomerări de riscuri mari în lume şi, cu deosebire, în Europa. Schimbările profunde de paradigmă economică şi financiară, ce se concretizează mai cu seamă în faptul că banii sunt tot mai puţini şi tot mai scumpi, obligă băncile la un nou tip de bătălie pentru profitabilitate şi anume în condiţii de stabilitate a mediului bancar, precum şi Banca Centrală să asigure un dozaj adecvat între libertatea pieţei bancare pentru inovare şi dezvoltarea produselor sale şi reglementările menite să corecteze disfuncţiile pieţei.

Vă asigur că, şi de aici înainte, pe Banca Naţională puteţi conta. Pentru că, aşa ca şi până acum, reglementările bancare adoptate vor avea la bază consultarea permanentă a conducerii ARB şi a comisiilor sale tehnice printr-un dialog deschis, bazat pe argumente profesionale, în interesul profitabilităţii şi stabilităţii sistemului.

În încheiere, să ne dorim, împreună, sărbători fericite şi un an nou – 2012 – pe care să-l putem face mai bun.

La mulţi ani!