Bancherul - BANCI / Ultima Ora / Capitalul Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri va fi majorat cu 250 milioane lei

Premierul Emil Boc: Discuţia pe care am avut-o în această seară cu preşedintele Fondului de Garantare se referă la bugetul anului 2012. În primul rând, vestea bună pe care am putut-o da preşedintelui Fondului a fost aceea că vom majora capitalul social al Fondului cu 250 de milioane de lei, pentru a putea susţine locurile de muncă menţinute sau create în momentul de faţă.

Pe baza acestor bani sperăm ca în 2012, să putem menţine şi salva alte noi 100.000 de locuri de muncă pe lângă cele 240.000 de locuri de muncă care deja au fost salvate.

Acum câteva date generale despre buget, pentru că am început direct cu miezul problemei, fiind la Fondul de Garantare şi Contragarantare pentru IMM-uri. Proiectul de buget pentru anul 2012 pleacă, aşa cum am anunţat, de la un deficit de 1,9% şi creşterea economică de 2,1% - acestea sunt datele de la care plecăm. Fac din start precizarea că România are şansele, dacă situaţia din Europa nu se înrăutăţeşte, să meargă până la un deficit pe ESA de 3% din PIB în 2012.

De ce plecăm în bugetul pentru 2012 de la deficitul de 1,9? Este un gest responsabil, raţional şi prudent. De ce aşa? Pentru că, este o vorbă românească, paza bună trece primejdia rea, si am mai repetat asta. Adică vrem să ne luăm măsuri de precauţie că în situaţia în care lucrurile nu se îmbunătăţesc în Europa şi în lume din punct de vedere economic în anul 2012 să nu fim nevoiţi să tăiem alte obligaţii sociale ale statului. Dacă lucrurile nu se înrăutăţesc şi merg înspre bine, şi se confirmă prognozele de creştere economică, atunci România are şansele să-şi majoreze deficitul până la 3% pe ESA, conform angajamentelor cu Comisia Europeană şi FMI.

Asta ce înseamnă? Că există posibilitatea de a avea anumite lucruri mai bune pentru toată lumea, repet, în condiţiile în care lucrurile nu se înrăutăţesc din punct de vedere economic în regiunea noastră, pentru că vedeţi - situaţia nu este stabilă nici în Grecia, evoluţia din Italia este încă greu de prevăzut, situaţia băncilor din Europa, precum şi creşterea economică în scădere revizuită de Comisia Europeană sunt tot atâtea semne care ne îndeamnă să fim prudenţi pentru anul următor. Am spus-o de la început că nu vom aborda bugetul pentru 2012 în termeni electorali.

Nu ne-am repezit la majorări de salarii şi pensii până nu suntem siguri că aceste lucruri pot fi făcute dacă economia permite şi contextul european nu se va înrăutăţi. Deci dacă nu se înrăutăţeşte va fi posibilitatea să putem vorbi de o anumită majorare de salarii şi pensii în limite raţionale şi decente în partea a doua a anului, după prima evaluare pe care o vom avea în aprilie-mai cu Comisia Europeană când vom putea şti dacă situaţia pentru 2012 merge pe scenariul optimist sau merge pe scenariul pesimist. Deci am vrut să lămuresc aceste lucruri.

De unde rezultă această posibilitate de majorare a deficitului la 3%? Din angajamentul pe care România îl are cu Comisia Europeană, pentru că România este în procedură de deficit excesiv în primul rând cu Comisia Europeană şi în scrisoarea pe care o avem atât cu CE, cât şi cu FMI, se precizează faptul că deficitul maxim al României pentru anul 2012 este de 3% pe ESA, dar, din motive de prudenţă, aşa cum am spus, pornim cu acest deficit de 1,9% pe cash.

Asta înseamnă 3% pe ESA, înseamnă 2,6 pe cash în funcţie de pierderile pe care le au companiile de stat sau facturi care au fost emise şi neplătite. Aceasta este marja de mişcare; daţi-mi voie să finalizez tot mecanismul pe care îl am de expus!

În al doilea rând, România îşi menţine obiectivul de aderare la Euro în 2015. De ce spun asta? Pentru că în vederea atingerii acestui obiectiv trebuie să menţinem politica fiscal-bugetară în limite controlabile, fără excese. Ce înseamnă asta mai concret? Datoria publică a României va atinge un maxim de 33,9% în 2012, deci cu mult sub 60% din PIB, limita maximă admisă de Tratatul de la Maastricht, adică nu vrem să îndatorăm ţara, asta este concluzia spusă pe româneşte, în anul 2012, doar pentru că este an electoral, ci dimpotrivă, să o menţinem la un nivel cât mai scăzut; doar patru ţări din UE au o datorie publică mai mică decât România şi este un avantaj care ne permite continuarea drumului spre aderare la euro, aşa cum un deficit sub 3% ne deschide calea spre acelaşi obiectiv, corelat cu faptul că avem cea mai mică inflaţie din ultimii 20 de ani. Sunt cel puţin trei argumente că obiectivul spre Euro 2015 este în acest moment în grafic.

Acum, care este cheia de boltă a bugetului pentru anul 2012. Nu este populismul. Nu sunt promisiunile electorale, nu sunt gesturile iresponsbile. Cheia de boltă o reprezintă investiţiile şi locurile de muncă, adică simplu spus adoptăm bugetul de stat pentru 2012 cu maximă responsabilitate din perspectiva interesului românilor, iar cel mai mare interes al românilor pentru 2012 îl reprezintă locurile de muncă şi cum se pot atinge acestea prin investiţii.

Câteva argumente din buget care spun că investiţiile şi locurile de muncă reprezintă cheia de boltă a acestui proiect de buget. Unul, majorarea cheltuielilor pentru investiţii finanţate de la buget sau din fondurile europene, de la 35,4 miliarde câte sunt în 2011, la 37,8 miliarde în 2012. Deci creşterea banilor pentru investiţii în 2012 de la buget şi din fonduri europene, atingând nivelul de 37,8.

În al doilea rând, garanţii de stat de 3,3 miliarde de euro. La aceste garanţii de stat mai adăugăm garanţiile care se dau prin fondurile de garantare şi contragarantare, garanţiile prin fondul de garantare a creditului pentru agricultori, precum şi garanţiile prin Exim Bank. Toate aceste mecanisme de garanţii vor susţine în continuare investiţiile, locurile de muncă, vor susţine firmele pentru a avea acces la creditare. Aşa cum spus, am decis deja majorarea capitalului social al fondului, şi domnul preşedinte vă va da detalii, cu 250 de milioane de lei pentru a putea suplimenta ceea ce are fondul astăzi şi încă 100.000 de locuri de muncă cel puţin să fie menţinute sau create în 2012 faţă de ce avem în momentul de faţă.

Al treilea argument, primul a fost cheltuielile cu investiţiile de la buget şi fondurile europene, al doilea am spus, garanţiile de stat, al treilea, ajutoarele de stat. Guvernul va continua politica ajutoarelor de stat pe ce înseamnă ajutoare de minimis, sprijinirea prin ajutoare de stat a marilor investiţii care creează locuri de muncă sau aduc sume importante de bani în economie, Cardul Kogălniceanu, unde ne aşteptăm ca cel puţin 13.000 de beneficiari noi să intre în program în 2012. Ştiţi bine că prin Programul Kogălniceanu avem un sprijin atât la dobândă cât şi la acordarea creditului, precum şi prin Programul Start-Up sau Programul tineri debutanţi în afaceri.

Sunt programe care vor fi sprijinite. Colega mea Andreea Vass, consilier de stat pe probleme economice, vă va da detalii.
Un alt element despre buget: veniturile în PIB cresc de la 33,4% la 33,7% şi v-aş ruga să comparaţi cu 31,6% cât era în 2008. Deci o creştere a veniturilor în Produsul Intern Brut.

În privinţa banilor pentru pensii, am avut 47,6 miliarde de lei în 2011, vom avea 47,9 miliarde în 2012. Deci, avem resursele necesare pentru acoperirea plăţii pensiilor ca, de altfel, şi pentru plata salariilor. Aşa cum am menţionat, politica este aceea că pornim prudent. Dacă lucrurile merg spre bine, există posibilitatea majorării deficitului astfel încât să existe posibilităţi bune pentru toată lumea. Dacă dumneavoastră aveţi întrebări.

Redactor: Preşedintele vorbeşte de la Berlin de un deficit bugetar de 0% în 2013 şi dumneavoastră, a doua zi, veniţi şi spuneţi că deja vă gândiţi ca, în 2012, să majoraţi deficitul faţă de ţinta stabilită cu Fondul.

Emil Boc: Cred că este o neînţelegere şi v-o lămuresc acum. Deficitul pentru anul 2012 este în ţinta pe care ne-am stabilit-o împreună cu preşedintele, cu Fondul Monetar, cu Comisia Europeană, de 3% pe ESA, adică exact cum am vorbit toţi demnitarii statului român şi conform înţelegerilor pe care le avem. Pornim proiectul de buget de la 1,9% şi cu acesta vom pleca din Guvern spre Parlament. În anul 2013, ţinta noastră este să avem un buget cu deficit zero pentru 2013. V-aş ruga să nu confundaţi ţinta de deficit zero pentru 2013. Deci, să nu confundaţi 2012, conform angajamentelor pe care le-am stabilit şi a indicatorilor pe care i-am stabilit, cu proiectul de buget pentru 2013, unde noi ne propunem să ajungem la un deficit zero în 2013. De ce? Ca să înţelegeţi mai bine din punct de vedere economic. În mod firesc, cum ar trebui să se întâmple lucrurile? Deficitele trebuie să fie permise mai mari atunci când eşti pe cădere economică, pentru a putea ajunge la creştere economică. Când treci pe creştere economică, trebuie să cobori deficitele ca să poţi să-ţi plăteşti ceea ce ai luat atunci când ai avut creştere economică. Deci, România merge de la 7% în 2009, minus 1,3 în 2010, merge la cel puţin 1,5 în 2011, merge la 2,2 în 2012. Deci, în contextul acesta, trebuie să coborâm deficitul. Şi l-am coborât. Deficitul, anul acesta, de la 4,4% va coborî la 1,9% în 2012 şi vom merge la 0% deficit în 2013. De ce? Pentru că creşterea economică merge în cealaltă direcţie. Asta înseamnă o politică responsabilă. Din nefericire, s-a întâmplat exact invers în 2008, când am avut 8% creştere economică, am avut deficit de minus 5,4. Atunci trebuia să ai deficit zero cel mult, ca să ai resurse pentru vremuri mai dificile.

Redactor: Domnului Apostu aveți ceva să-i reproșați ?

Emil Boc: În privinţa cazului domnului Apostu, am avut şi am aceeaşi poziţie pe care am avut-o întotdeauna în asemenea situaţii. Justiţia este liberă să-şi exercite atribuţiile. În acelaşi timp, orice persoană beneficiază de prezumţia de nevinovăţie şi sper ca domnul Apostu să-şi dovedească nevinovăţia în faţa instanţei de judecată. Ţin să precizez că PDL e singurul partid politic care a avut şi are o asemenea conduită în raport cu justiţia, indiferent despre cine este vorba.

Redactor: /…/

Emil Boc: Se aplică conform legii statutul Partidului Democrat Liberal, în speţă prevederile pe care le avem în Codul Etic recent adoptat, şi din acest punct de vedere decizia este aceea de suspendare. Decizia este de suspendare şi mecanismul din Codul Etic este deja aplicat. Colegii de la Cluj au şi anunţat acest lucru.

Redactor: Procurorii DNA fac percheziţii la parlamentarul PDL Călian. Ce ştiţi despre asta?

Emil Boc: N-am nicio informaţie în acest sens.

Redactor: Spuneţi-ne vă rog, ca să fie clar! În bugetul pe anul viitor sunt prevăzute sume pentru indexarea pensiilor şi creşterea salariilor?

Emil Boc: Dacă aţi fost atentă, am făcut următoarea precizare: proiectul de buget merge cu 1,9% deficit; dacă nu se înrăutăţesc situaţiile economice în Europa, în lume în general şi în România în special, avem posibilitatea să majorăm deficitul la 3% pe ESA, 2,5-2,6 % pe cash, să fiu riguros. În acest interval de deficit, există şi loc pentru o majorare de salarii şi pensii, dacă lucrurile nu se înrăutăţesc. Asta ce înseamnă? Că în urma evaluării pe care o vom face în luna aprilie sau mai, anul viitor, împreună cu Comisia Europeană, dacă datele economice vor fi pozitive, vor arăta bine, atunci putem să emitem o ordonanţă de urgenţă, prin care să indexăm salarii şi pensii într-un anumit procent, dar numai dacă condiţiile vor permite acest lucru. Vreau să fiu bine înţeles! Dacă lucrurile se înrăutăţesc în lume, atunci acest lucru nu va fi posibil şi îl vom trăi cu toţii. Ne vom uita ce se întâmplă în dreapta şi în stânga şi vom şti acest lucru, pentru că toţi aceşti bani sunt publici şi sunt la dispoziţia Parlamentului, pentru a-i acorda potrivit legii. Deci, încă o dată repet: totul depinde de evoluţia economică din anul 2012. De aceea, am spus: pornim cu un buget prudent - e o decizie raţională, realistă şi una care nu are nimic de-a face cu populismul şi cu anul electoral 2012.
Mai vreau să fac o precizare! Am văzut discuţia despre Legea educaţiei şi cheltuielile cu şcolile. Vreau să ştiţi că în anul 2012 se va aplica Legea educaţiei naţionale în ceea ce înseamnă costul per elev, în privinţa cheltuielilor pe care primăriile le suportă cu cheltuielile de funcţionare ale primăriilor, şi în fapt, primarii nu pierd sau nu primesc mai mult, doar că se reajustează modul cum se alocă cheltuielile pentru finanţarea cheltuielilor şcolilor, pe baza mecanismului: finanţarea urmează elevul. Adică dorim să evităm situaţiile în care unele şcoli să nu aibă cheltuieli cu întreţinerea, cu iluminatul, cu căldura, pentru că n-au ajuns banii suficienţi acolo. Vor fi alocaţi pe un mecanism per elev şi de aceea legea pentru 2012 va aplica mecanismul Legii educaţiei naţionale. În termeni concreţi, acest lucru ce înseamnă? Că dacă acum erau cote defalcate din impozitul pe venit care se alocau primăriilor, vom avea acum sume defalcate din TVA care se vor da cu destinaţie precisă în baza costului per elev pentru a finanţa şcolile. Deci, practic, nu este vorba nici de ceva în minus, nici de ceva în plus, doar că sunt rearanjate sumele acestea care se dau pentru şcoli pe baza noului mecanism din Legea educaţiei naţionale. Repet, finanţarea urmează elevul. Bun.

Redactor. /.../

Emil Boc: Vreau să vă spun, suntem doar în prezenţa unui proiect de buget, care a fost supus Consiliului Fiscal, partenerilor sociali. Decizia finală va fi luată în Guvern. Eu v-am prezentat, aici, doar indicatorii mari macroeconomici şi politica pentru ceea ce înseamnă investiţiile şi locurile de muncă. Vă mulţumesc!

Redactor: Ce investiţii vor avea prioritate ?

Preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM, Aurel Șaramet: Cele 250 de milioane de lei, e vorba de garanţii cu precădere îndreptate, sigur în colaborarea şi cu băncile, nu putem dicta noi singuri trendul creditării, dar cu precădere vor fi favorizate investiţiile către dezvoltare, aşa cum a anunţat premierul vis-a-vis de schimbarea modelului economic, de creştere în raport de susţinerea pe partea investiţiilor de dezvoltare. Vor mai fi şi alte soluţii pe care le analizăm, chiar vizând posibilitatea ca anumite costuri privind garantarea să poată fi redusă, dar nu vă pot da astăzi cifre.

Redactor: Dar pe programe, aveţi o numită prioritizare ?

Aurel Șaramet: Pentru programe avem alte surse, le-am discutat cu premierul, vor fi şi ele incluse în buget, pot să vă spun, ştiu că asta este curiozitatea numărul unu, vor fi resurse, pentru întreg anul viitor din ceea ce noi am estimat cu privire la Programul Prima Casă, de asemenea, pe Programul Kogălniceanu vor continua, ele sunt acum în faza de finalizare la bănci, vor veni câteva sute, chiar câteva mii până la sfârşitul anului. La anul vor fi peste 12.000-13.000 de IMM-uri pentru care există resurse deja pregătite în bugetul respectiv, de asemenea, pentru tineri întreprinzători sunt bugetate sumele pentru ca şi anul viitor să poată să continue aceste programe, inclusiv pe primării, pe Ordonanţa 79 şi multe altele pe care le cunoaşteţi, pe care nu numai că le vom prioritiza, le vom promova într-o modalitate care presupune şi câteva costuri, care iată le avem asigurate.

Consilierul de stat, Andreea Paul Vass: Cred că asistaţi la o schimbare de mentalitate politică care nu mai încalcă economia şi regulile economiei de bază. Din acest punct de vedere trebuie să ne raportăm la resursele existente sau prognozate pentru anul 2012, ele se ridică la 33,7% din PIB şi au fost împărţite cât mai inteligent şi mai corect posibil pentru a maximiza şansele de creştere economică, de relansare economică vor fi mult mai mari. Avem de gestionat un buget sub presiune. După cum spun, sub presiune, mă refer în principal la un ritm de creştere economică foarte, foarte scăzut în Uniunea Europeană, de 0,6%, România din fericire stă mult mai bine decât media europeană, ne bazăm pe o creştere de 2,1% în anul care vine, dar asta nu ne permite luxul de a promite marea cu sarea.

Vrem să promitem doar în cazul în care lucrurile nu se înrăutăţesc şi că turbulenţele economice europene nu se răsfrâng în sensul unei recesiuni pe care a anunţat-o Ollie Rehn de curând, atunci vom putea spera la foarte o uşoară creştere a salariilor şi pensiilor în anul care vine, dar nicidecum nu voi lansa acum vreo cifră sau vreo promisiune pe care se poate transforma foarte repede într-o iluzie sau un cadou otrăvit imposibil de onorat, depinde foarte mult de ce se va întâmpla în anul care vine.

Redactor: Sunt instituţii care vor avea bani mai mulţi, anul viitor, de exemplu, Administraţia Prezidenţială din câte am aflat noi pe surse. E adevărat ?

Andreea Paul Vass: Nu stau deloc lucrurile aşa. În cazul Administraţiei Prezidenţiale este vorba de continuarea unui proces investiţional la Muzeul de la Cotroceni, care, sigur, ţine de bugetul Administraţiei Prezidenţiale, dar nicidecum în sensul indicat de către răuvoitori care încearcă să încarce abuziv un buget al instituţiei prezidenţiale. Lucrurile stau în felul următor: Muzeul Cotroceni îşi continuă investiţia în anul care vine.

Redactor: Cultură, Agricultura vor primi mai puţin bani în 2012?

Andreea Paul Vass: Creşterile sunt într-adevăr foarte, foarte mici pentru că nu ne permite anul care vine să promitem mai mult, sunt principiile generale de redactarea proiectului de buget, urmează la lucrurile să fie finizate în următoarea şedinţă de guvern şi ulterior, în Parlamentul României.

Redactor: Sunt şi miniştrii nemultumiţi ?

Andreea Paul Vass: Toată lumea este nemulţumită. Mulţumesc!