Bancherul - BANCI / Stirea Zilei / Cum va functiona banca-punte si ce recomandari face BCE

La 20 octombrie 2011 Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Băncii Naţionale a României (BNR) o solicitare de emitere a unui aviz cu privire la un proiect de ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului (OUG 99/2006) şi a Ordonanţei Guvernului nr. 39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar (OG 39/1996) (denumit în continuare „proiectul de ordonanţă”), se arata intr-un aviz al BCE (VEZI detalii in documentul atasat).

Proiectul de ordonanţă pune la dispoziţia autorităţii de supraveghere instrumentele necesare pentru gestionarea ameninţărilor la adresa stabilităţii financiare generate de deteriorarea situaţiei financiare a instituţiilor de credit autorizate sau a grupurilor din care acestea fac parte.

În acest scop, se propune introducerea unui set de măsuri de stabilizare a instituţiilor de credit în dificultate, pe lângă procedura administrării speciale deja aplicabile.

Modificarea OUG 99/2006

Proiectul de ordonanţă introduce în cadrul juridic privind activitatea instituţiilor de credit şi a societăţilor de servicii de investiţii financiare din România următoarele măsuri de stabilizare:

a) transferul total sau parţial de active şi pasive ale unei instituţii de credit către una sau mai multe instituţii eligibile;

b) desemnarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar (FGDSB) drept administrator delegat şi, după caz, acţionar al instituţiei de credit în dificultate , prin majorarea capitalului social al instituţiei de credit respective şi subscrierea noilor acţiuni emise de FGDSB. Acţiunile dobândite de FGDSB trebuie înstrăinate în cel mult doi ani de la data dobândirii;

c) transferul de active şi pasive ale unei instituţii de credit către o bancă-punte, constituită în acest scop, dacă măsurile prevăzute la literele a) si b) nu pot fi aplicate sau dacă aplicarea acestora nu asigură premisele pentru înlăturarea ameninţării la adresa stabilităţii financiare.
FGDSB, care este o persoană juridică de drept public, asigură finanţarea pentru măsurile de stabilizare: întâi din resursele fondului de restructurare bancară şi, după epuizarea acestora, din resursele proprii.

Această finanţare nu poate depăşi un nivel care să conducă la scăderea gradului de acoperire a expunerii FGDSB sub limita de 0,5% din valoarea totală a depozitelor garantate. În cazul în care resursele FGDSB sunt insuficiente, diferenţa se asigură prin împrumuturi acordate
FGDSB de către Ministerul Finanţelor Publice, în termen de 15 zile lucrătoare de la solicitarea primită în acest sens de la FGDSB . Condiţiile de acordare a împrumutului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Banca-punte se constituie şi funcţionează ca bancă pentru o durată de până la doi ani (care poate fi extinsă pentru motive întemeiate), conform legislaţiei aplicabile instituţiilor de credit şi este supusă supravegherii prudenţiale a BNR. Scopul acesteia este de a asigura continuarea prestării cu prudenţă a serviciilor bancare aferente activelor şi pasivelor preluate în vederea vânzării sale ulterioare către un terţ eligibil. Banca-punte se subrogă în drepturile şi obligaţiile rezultate din contractele încheiate de instituţia de credit de la care s-a făcut transferul.

Vânzarea băncii-punte se realizează pe baza hotărârii BNR prin: a) vânzarea de acţiuni, sau b) operaţiuni de vânzare de active cu asumare de pasive.

Modificarea OG 39/1996

Cadrul juridic al Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar din România este de asemenea modificat în vederea măsurilor de stabilizare avute în vedere şi a noilor competenţe care îi sunt acordate acestuia: FGDSB poate deveni administratorul delegat şi acţionarul unei instituţii de credit care face obiectul unei măsuri de stabilizare; în cazul în care este creată o bancă-punte, FGDSB este singurul acţionar al acesteia şi exercită responsabilităţile consiliului de supraveghere.

În aceste cazuri, FGDSB finanţează măsurile de stabilizare, cu aprobarea prealabilă a BNR. Proiectul de ordonanţă modifică şi regimul fondului special creat iniţial pentru despăgubirea persoanelor care au fost afectate negativ de măsurile puse în aplicare în cursul procedurii de administrare specială. Acesta este redenumit “Fondul de restructurare bancară” şi va putea finanţa măsurile de stabilizare.

Observaţii cu caracter general

Modificările din proiectul de ordonanţă se numără printre angajamentele asumate de România prin Scrisoarea de intenţie din 14 septembrie 2011 în contextul Aranjamentului Stand-by încheiat cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană şi ar trebui să intre în vigoare la 31 octombrie 2011.

Din acest motiv, BNR invocă motive de extremă urgenţă şi solicită ca avizul BCE să fie emis până la data de 26 octombrie 2011 pentru a putea fi avut în vedere de legiuitorul român.

BCE doreşte să atragă atenţia autorităţii care a transmis solicitarea de emitere a avizului asupra articolului 4 a doua teză din Decizia 98/415/CE, conform căruia BCE trebuie consultată „în timp util” în cadrul procesului legislativ.

Acest fapt implică efectuarea consultării într-o etapă a procesului legislativ care să asigure BCE o perioadă suficientă pentru examinarea dispoziţiilor legislative şi pentru adoptarea avizului său în versiunile lingvistice necesare şi care, de asemenea, să permită autorităţilor naţionale relevante să ia în considerare avizul BCE înainte de adoptarea prevederilor respective.

De asemenea, BCE indică faptul că proiectul de ordonanţă va trebui revizuit în conformitate cu viitorul cadru normativ al Uniunii Europene privind redresarea şi restructurarea bancară, în special în ceea ce priveşte instrumentele de restructurare şi atribuţiile autorităţilor competente în domeniul restructurării bancare, şi cu apropiata reformare a Directivei privind sistemele de garantare a depozitelor.

Observaţii specifice

BCE apreciază introducerea băncii-punte ca o măsură de stabilizare în vederea transferării către aceasta a activelor şi pasivelor unei instituţii de credit în dificultate, în condiţiile prevăzute în proiectul de ordonanţă.

În ceea ce priveşte perioada de doi ani prevăzută pentru existenţa bănciipunte, BCE apreciază că BNR ar trebui să aibă competenţa de a prelungi această perioadă dacă este necesar. În acest caz, BCE apreciază că nu este suficient ca această măsură să fie luată „pentru
motive temeinice (…) în scopul asigurării continuării prestării serviciilor bancare”.

În interesul siguranţei juridice şi pentru respectarea caracterului temporar al băncii-punte ca instrument de soluţionare a situaţiilor de criză ar trebui stabilite cu precizie motivele pentru care BNR poate decide prelungirea existenţei băncii-punte; aceste motive pot include un risc continuat la adresa stabilităţii financiare sau faptul că negocierile cu un achizitor nu au fost încă încheiate.

Proiectul de ordonanţă prevede că „după realizarea transferului, FGDSB numeşte un expert autorizat independent care să evalueze calitatea activelor preluate de banca-punte, să determine, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, valoarea justă a activelor şi pasivelor transferate, precum şi valoarea transferului”.

Este important ca proiectul de ordonanţă să prevadă clar faptul că orice asistenţă financiară acordată sau care poate fi acordată de stat sau de banca centrală , în afara operaţiunilor normale de pe piaţă desfăşurate în condiţiile obişnuite, este dedusă din calculul valorii corecte a activelor şi pasivelor transferate.

Finanţarea măsurilor de restructurare de către Fondul de restructurare bancară şi de către FGDSB

Este necesară clarificarea obiectivului Fondului de restructurare bancară (FRB), bazat pe fostul fond special. Noul FRB pare a asigura plata despăgubirilor pentru „persoanele prejudiciate prin măsurile dispuse” atât în etapa de intervenţie timpurie, cât şi în cea de restructurare.

În plus, resursele financiare ale FRB pot fi utilizate pentru finanţarea măsurilor de stabilizare8, dar proiectul de ordonanţă nu specifică în mod clar când şi cum această finanţare va avea loc. De asemenea, rolurile FRB şi FGDSB în finanţarea măsurilor de stabilizare, precum şi relaţia dintre aceste două fonduri, necesită clarificări.

Directiva 94/19/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 mai 1994 privind sistemele de garantare a depozitelor9 prevede că fondurile de garantare a depozitelor ar trebui să poată plăti creanţele verificate în mod corespunzător în termenele prevăzute în directivă10, ceea ce implică şi faptul că fondurile de garantare a depozitelor ar trebui să dispună de resurse financiare suficiente pentru îndeplinirea acestui obiectiv.

În general, BCE apreciază că, în scopul evitării unei confuzii între rolul FGDSB de fond de garantare a depozitelor şi rolul FRB de restructurare, ar mai potrivit ca resursele financiare ale FRB12, şi nu cele ale FGDSB, să fie utilizate pentru finanţarea măsurilor de stabilizare şi pentru capitalizarea băncii-punte.

În orice caz, resursele financiare ale FGDSB disponibile pentru efectuarea plăţilor aferente depozitelor garantate ar trebui să fie separate şi, dacă este necesar, să fie utilizate doar pentru acoperirea costurilor măsurilor de restructurare care asigură indirect protecţia deponenţilor.

În restructurare, suma plătită de FGDSB pentru finanţarea măsurilor de stabilizare14 ar trebui, prin urmare, să fie limitată la valoarea depozitelor garantate transferate către un achizitor privat sau o bancă-punte.

Acest fapt este extrem de important pentru asigurarea respectării depline a obiectivului fondului de garantare. În acelaşi sens, implicarea FGDSB ca acţionar şi administrator al băncii aflate în dificultate sau al băncii-punte ar trebui reconsiderată, FRB fiind cel care ar trebui să îşi asume acest rol.

BCE apreciază că este foarte importantă atingerea ex ante a unui nivel satisfăcător de fonduri colectate de la sectorul financiar pentru fondul de garantare a depozitelor şi fondul de restructurare, având în vedere caracterul contraciclic al acestor fonduri colectate în prealabil.

BCE apreciază contribuţiile speciale suplimentare ex post menite să completeze cadrul de finanţare ex ante pentru FGDSB şi FRB în cazurile în care BNR apreciază că resursele financiare acumulate de FGDSB şi FRB sunt insuficiente pentru a asigura plăţile datorate.

Independenţa băncilor centrale

BCE apreciază faptul că orice decizie cu privire la utilizarea resurselor financiare ale FGDSB pentru finanţarea operaţiunilor care implică un transfer de depozite garantate este supusă aprobării BNR şi recunoaşte experienţa BNR în acest context. Totuşi, BCE reafirmă opinia conform căreia funcţiile care trebuie îndeplinite de BNR pentru a contribui la măsurile de stabilizare trebuie executate astfel încât să fie pe deplin compatibile cu independenţa instituţională şi financiară a BNR care asigură îndeplinirea corespunzătoare a misiunilor ce îi revin în temeiul Tratatului şi al Statutului Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene.