Bancherul - BANCI / Stirea Zilei / Misu Negritoiu, ING: Se schimba paradigma finantarii bancare. Bancile vor da mai putine credite, cu sau fara noile restrictii ale BNR

Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank, considera ca bancile vor fi nevoite sa acorde mai putine credite ca efect al schimbarii paradigmei fluxului de bani dinspre tarile cu economii excedentare spre cele cu deficite de capital. In ceea ce priveste restrictiile de creditare impuse de BNR, Negritoiu considera ca se coreleaza perfect cu riscurile de pe pietele financiare si criza datoriilor suverane.

“Guvernatorul a spus sa nu ne asteptam la aceeasi crestere a exporturilor, iar din aceasta perspectiva urmeaza revizuirea cresterii economice. Eu ii mai dau o tema, poate ca va transmite al doilea mesaj, si anume sa nu ne asteptam la aceeasi crestere a creditului in economie, iar cresterea PIB-ului va trebui revizuita si din aceasta perspectiva”, a spus Negritoiu.

De ce nu vom avea aceeasi crestere a creditului? Pentru ca vor fi mai putini bani, spune Negritoiu. “Dincolo de problemele de zi cu zi sau de reglementari, avem o problema fundamentala, care se intampla probabil o data la 30 sau 50 de ani si schimba paradigma finantarii bancare. Mi-ar fi foarte greu probabil acum sa-mi mai tin cursul la ASE in care povesteam studentilor ca principala preocupare ar trebui sa fie aceea pentru active sanatoase si sa nu va faceti probleme de funding, pentru ca finantarea vine aproape automat. Toti am fost scoliti si am lucrat in perspectiva unei piete financiare globale, in care banii circulau dintr-o tara in alta fara restrictii si in principal pe principiul rentabilitatii. Acolo unde aveau o rentabilitate mai mare acolo se localizau. Asa s-a ajuns ca economisirile din tarile dezvoltate, si nu numai, din tarile care aveau excedente permanente de economisiri, se transferau in tarile cu deficite permanente de economisiri si ne echilibram cumva.”

“Romania a fost si va fi net importatoare de capital, cu un deficit de economisiri si cu o nevoie de capital si de lichiditati suplimentare necesare intr-un proces de dezvoltare si trecere de la stadiul de piata emergenta la cel de tara matura, dezvoltata. Aceasta era paradigma si nu ne-am facut probleme si poate singurul rezultat concret al acestei recesiuni, in afara de cel al scaderii economice si pierderea locurilor de munca, il constituie schimbarea acestei paradigme si schimbarea accentului spre pietele locale si pe proiectia economisirilor nationale”, a spus Negritoiu.

In consecinta, apreciaza acesta, incetinirea transferului de economisiri din tarile straine in Romania sau din Belgia in Olanda sau din Germania in Olanda sau din Franta in Spania si viceversa va face mult mai dificila finantarea si mai ales finantarea in euro si poate ca mai ales finantarea bancara, asa-numitul funding.

Suntem in aceeasi liga cu tarile baltice

“Pana la urma, problema cea mai importanta pentru banci va fi sursa finantarii, care este o preocupare accentuata de efectele crizei dar si de reglementarile Basel III si ca statele emergente cu deficit de capital, de economisiri in principal, vor fi influentate in finantarea bancara si cresterea economica. In afara de aceasta tensiune a protejarii economisirilor locale si a transferului mai greoi a economisirilor dintr-o tara in alta sunt doua evenimente importante care pun presiune asupra finantarii si care fac ca finantarea sa fie mai inceata sau mai mica: criza datoriilor suverane care risca sa determine o noua criza a lichiditatilor bancare si acordul Basel III.

“La nivelul Romaniei exista o dependenta peste medie de finantare externa, un raport excesiv intre activele in euro si pasivele in euro, nici macar raportul per total nu este unul echilibrat dar nu asta cred ca este problema. Problema este in interiorul pasivelor totale ale Romaniei: pozitia euro si mai ales euro pe termen lung, si de aici si problematica creditelor imobiliare.

In consecinta, cresterea economica reprezinta principala victima. Cand ne uitam la resursele pe care macroeconomistii le introduc in modele economice si prognozeaza cresterea economica, probabil vom continua sa fim in marja de eroare cu o crestere economica de 1-2%.

Deci asistam la un proces de schimbare a paradigmei finantarii bancare, a activitatii bancare internationale, faimosul back to basics si concentrarea pe piata nationala tot mai mult, adica piata nationala versul euro sau piete straine”, considera Negritoiu.

Efectele: disponibilitatea mult mai redusa in perioada urmatoare a creditului in valuta, reducerea ritmului de crestere a creditarii ca o consecinta si o dinamica anemica a cresterii economice.

“Inainte de criza, eram comparati cu tarile baltice ca eventuale victime ale recesiunii din cauza deficitului de cont curent. Si acum, daca ne uitam la activele bancare si ponderea activelor in PIB, inclusiv ponderea bancilor straine, suntem cam in aceeasi liga cu tarile baltice iar in privinta expunerii pe euro destul de comparabili cu Ungaria si Croatia.”

Riscurile se coreleaza perfect cu restrictiile BNR

Efectele Basel III: Dupa o schema simplista, capitalul disponibil pentru finantare va fi mai mic, regulile de creditare vor deveni mai strice si atat calitatea cat si cantitatea capitalului va creste, banii blocati pentru acelasi nivel al creditelor va trebui sa fie mai mare si din aceasta perspectiva si atractivitatea investitorilor catre institutiile financiare va fi mai mica si rentabilitatea bancilor mai redusa, iar bancile vor avea mai putini bani pentru creditare.

Riscurile din aceasta perspectiva, in afara de contagiunea la modificarile de paradigma si criza datoriilor suverane inclusiv in zona noastra, in sistemul bancar romanesc, se coreleaza perfect cu masurile de ultima ora ale BNR.

“Daca ne uitam la raportul credite/depozite in Romania, as zice ca e scapat de sub control situatia. Adica un raport intre pasive si active dincolo de 2 inseamna doua lucruri: cresterea costurilor in piata swap, pentru ca nu ai de unde sa iei euro pana la urma daca ai exces de lei si ai exces de lei, nu suficienti insa. Dar piata de swap nu este suficient de atractiva, in orice caz costurile sunt mai mari si de aici rezulta si costurile de creditare intr-o buna masura. Iar diferenta, pe care nu poti s-o iei din exces de lichiditate in lei prin swap, pur si simplu trebuie s-o iei de afara si cine mai crede ca astazi nici nu mai e o problema pretul? Ai CDS-ul, eventual daca ar fi bani disponibili, deci este vorba pur si simplu de disponibilitatea (availability) resurselor noi. (Nu stiu inainte daca bancile-mama dadeau cu larghete bani, sunt sefi de banci care in urma cu doi-trei ani erau pasati la CDS)”, a spus Negritoiu.

“Si aici este gap-ul enorm, deci este absolut de inteles ca banca centrala trebuie sa faca ceva in acest sens. Iar daca ne uitam la rata creditelor de consum neperformante in regiune, vedem ce explozie a facut aceste tipuri de credite, deci si aici BNR trebuie sa faca ceva”, a adaugat Negritoiu.

Lipsa de atractivitate pe piata bancara

“E clar ca suntem intr-un moment de aproape lipsa de atractivitate pe piata bancara din Romania si asa se explica de ce unii, precum GE Money in urma cu 2 ani, au plecat iar venirea altor jucatori este destul de putin probabila, ca sa nu mai mentionez de activele bancare disponbile pentru vanzare care nu-si gasesc cumparatori”, a spus Negritoiu.

Vor fi si presiuni ce se vor simti in continuare. “Daca BNR are o problema si cu rata creditelor neperformante si pune presiune pe reducerea creditului in lei, mai ales a creditului de consum, ar trebui facuta gradual o reducere atat a creditului in lei cat si in valuta sau macar una dintre cele doua sa nu fie asa de mare. Dar evident, cu sau fara aceste masuri, creditul tot va fi mai scazut in economie si bancile insele vor avea si alte restrictii decat ale reglementarilor. Acestea nu vin decat sa confirme pana la urma problematica pietei internationale si a celei romanesti”, a precizat Negritoiu.

“O ultima provocare, daca ne uitam la ratele de swap comparativ octombrie 2008 cu octombrie 2011, pare o stranie asemanare. Am vazut panica permanenta in urma cu cateva saptamani. Un lucru este cert: indica clar o neincredere intre actorii din piata, institutiile financiare iar nu au incredere intre ele, instabilitatea este cuvantul de ordine, pornind de la deciziile politice la cele ale actorilor privati. Lucurile sunt destul de tensionate si cred ca va fi un deceniu tensionat si vom fi permanet in priza”, a adaugat Negritoiu.