Bancherul - BANCI / Analiza / Raiffeisen: Europa de Est nu este afectata decat marginal de criza din Grecia

Ȋn timp ce Grecia - şi odată cu ea stabilitatea euro - se află într-un fel de luptă de supravieţuire, cea mai mare parte a ţărilor din Europa Centrală şi de Est, cum ar fi spre exemplu Polonia sau Republica Cehă, dispun de o bază economică solidă, arata o analiza realizata de Roland Schneider, administratorul fondurilor de investiţii din Europa de Est în cadrul Raiffeisen Capital Management, principala societatate din Austria care administreaza fonduri de investiţii.

Ungaria, care în urmă cu doi ani se afla şi ea la limita falimentului, a avut posibilitatea şă-şi pună în ordine finanţele publice, graţie ajutoarelor financiare de la FMI, Uniunea Europeană, Banca Mondială şi a măsurilor proprii de consolidare bugetară (condiţie impusă de finanţatori) - prezentând - în ciuda datoriei publice mari (80%) - chiar un excedent bugetar.

România şi Ucraina au reuşit şi ele să-şi amelioreze datele fundamentale în decursul ultimilor doi ani, astfel încât acum situaţia statelor din Europa Centrală şi de Est este în general mult mai bună decât media statelor UE.

Creditele în monedă străină continuă să reprezinte un punct slab, însă situaţia ar putea în curând reveni la normal ca urmare a diverselor măsuri, cum ar fi iniţiativa de la Viena (prin care băncile străine şi-au armonizat practicile în cazul creditelor din Europa de Est) pentru a menţine lichiditatea pieţei.

Unul din factorii esenţiali pentru stabilitatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est îl reprezintă interdependenţa economică marginală a acestor ţări cu Grecia. Pentru majoritatea ţărilor - cu excepţia Bulgariei, care menţine relaţii economice mai strânse cu ţările vecine, inclusiv Grecia - Germania este de departe partenerul comercial cel mai important.

Criza din Grecia are, prin urmare, în ceea ce priveşte relaţiile de comerţ exterior o influenţă uşor de gestionat asupra ţărilor din Europa Centrală şi de Est. Un proces de contagiune financiară, ca să îl numim aşa, care face ca volatilitatea unei ţări în criză să afecteze piaţa financiară din altă ţară, nu este în prezent perceptibil. Acest lucru nu se poate întâmpla decât atunci când tranzacţiile bancare ajung la un punct mort, ceea ce în prezent este departe să se întâmple.

Spre deosebire de majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est, datele fundamentale din Grecia nu au rămas neschimbate iar ţara, a pierdut contactul cu piaţa de capital din cauza datoriilor sale. Măsurile semnificative de economisire destinate contrabalansării situaţiei, nu sunt lipsite de efecte negative asupra creşterii economice. În ţările din Europa de Est, cum ar fi Polonia sau Republica Cehă, nu există astfel de probleme.

Având în vedere costul scăzut al forţei de muncă, aceste ţări sunt încă folosite de către întreprinderile occidentale drept unităţi de producţie, ceea ce permite un aflux de capital în cadrul acestor ţări. Cu toate acestea, în cazul în care aceste afluxuri de capital sunt prea mari, aceste ţări dispun de posibilitatea de a răspunde făcând apel la propriile monede prin revizuirea ascendentă a ratelor lor de schimb. Ţările emergente, care dispun de date fundamentale puternice percep acest aflux masiv de capital în mod diferenţiat: presiunea de reevaluare apreciativă care rezultă din ratele de schimb generează preocupări că pe termen scurt atât competitivitatea cât şi creşterea economică în cazul acestor ţări ar putea fi puse în pericol.

Concluzie:

Atâta timp cât nucleul crizei nu se va extinde mai departe în zona euro - şi va aduce, de exemplu, Spania în situaţia de a face apel la ajutoarele în valoare de miliarde de la UE - şi atâta timp cât problemele imense ridicate de Grecia vor putea fi tratate într-o manieră raţională şi controlată, criza actuală va rămâne fără consecinţe durabile şi dureroase pentru ţările din Europa Centrală şi de Est.

Eventualele consecinţe pe termen lung asupra ţărilor din Europa Centrală şi de Est ar antrena de asemenea în mod iremediabil o slăbire economică în principalele state ale UE. Dependenţa puternică de schimburile comerciale cu Germania ar provoca o scădere e cifrelor privind exportul şi în acelaşi timp deteliorarea datelor fundamentale solide din Europa Centrală şi de Est.

România şi Bulgaria ar putea reprezenta excepţii, deoarece aceste ţări se confruntă cu alţi factori de influenţă, având în vedere proximitatea lor geografică faţă de Grecia (de exemplu, două mari bănci greceşti fiind prezente şi active în aceste două ţări.)