Bancherul - BANCI / Profil / Este vinovat Alan Greenspan de criza financiara mondiala?

Bula (bubble) imobiliara din Statele Unite, care a declansat criza financiara mondiala ce se repercuteaza in prezent in toate tarile, a fost favorizata de politica monetara a bancii centrale americane (Fed), considera unii economisti si comentatori, iar Alan Greenspan, fostul presedinte al Fed, a fost scos tapul ispasitor.

Acesta se apara insa, considerand ca bula imobiliara americana nu a fost singura din lume, ba chiar cresterea preturilor imobilelor din SUA nu a fost cea mai mare, ci in media tarilor unde s-a manifestat un bubble imobiliar, precum Spania sau Marea Britanie.

Scaderea dramatica a dobanzii reale pe termen lung a fost principala cauza a cresterii si scaderii abrupte a valorilor imobiliare, arata intr-un comentariu publicat in The Economist de catre Alan Greenspan, fostul presedinte al Fed.

In 2006, dobanzile pe termen lung in toate tarile dezvoltate si tarile mari in curs de dezvoltate a scazut sub 10 procente, pentru prima data in istorie.

Printre criticii lui Greenspan se afla Paul De Grauwe, care in opinia lui Greenspan isi sprijina argumentatia pe modelul lui John Taylor pentru a concluziona ca dobanzile mici au cauzat bula imobiliara americana.

Numai ca, spune Greenspan, modelul de simulare contrafactuala al lui Taylor s-a dovedit incapabil in mai multe randuri sa anticipeze evolutia recesiunilor sau a crizelor financiare.

Ceea ce sugereaza lipsa unor variabile importante, fapt care pune in discutie credibilitatea teoriei.

Greenspan citeaza statistici care arata ca scaderea dobanzilor nu a condus la o crestere masiva a creditelor.

Multi critici au spus ca dobanda variabila (ajustabila) tip ARM, de fapt un tip de dobanda introductorie adoptata in prezent si de bancile romanesti (dobanda mica in primele luni sau in primul an, dupa care creste) a ajutat la umflarea preturilor imobilelor.

Greenspan spune insa ca ponderea finantarilor cu dobanda tip ARM are un impact foarte redus asupra preturilor pietei imobiliare. Cu alte cuvinte, cu toate ca finantarile tip ARM au fost o sursa foarte ieftina pentru investitiile imobiliare, acestea nu au influentat in mod hotarator pretul caselor.

Daca finantarile tip ARM nu ar fi fost disponibile in perioada anilor 2001-2004, finantarile imobiliare s-ar fi facut probabil pe seama creditelor pe termen lung, de asemenea foarte accesibile.

In privinta anticiparii si prevenirii crizei financiare, lui Greenspan ii este foarte usor sa se disculpe, intrucat, dupa cum se stie, foarte putini oameni sau organisme de supraveghere au reusit sa previna o criza.

Iar Greenspan confirma: chiar daca supravegherea ar fi fost imbunatatita, criza tot ar fi izbucnit.

Care au fost cauzele crizei subprime

Greenspan spune ca esenta crizei subprime deriva din abordarile gresite ale comunitatii de investitori.

Criza nu a iesit din nisa sa pana in 2005. Dupa cum spunea si actualul presedinte al Fed, Ben Bernanke, deterioarea valorii activelor (underwriting) se pare ca a inceput la finalul lui 2005. Greenspan presupune ca aceasta indica faptul ca abordarea de a acorda credite ipotecare cu nereguli (in principal fara garantii) a inceput la finalul lui 2005 pana la izbucnirea crizei, in 2007.

Securitizarea subprime a explodat pentru ca securities pe creditele ipotecare tip subprime (MBS) erau se pare subevaluate (si cu randamente inalte) de catre cei care le vindeau.

Neregulile in acordarea creditelor subprime si probleme in derularea contractelor erau inca nesemnificative ca numar, intr-o piata imobiliara cu preturi in crestere, ceea ce a creat iluzia unei oportunitati uriase de castig.

Asa incat investitori de toate tipurile au solicitat emitentilor de securities la tot mai multe securities tip MBS.

Emitatorii de securities au facut, la randul lor, presiuni asupra creditorilor (banci si alte tipuri de societati de finantare) pentru a le furniza tot mai multe ipoteci, fara prea mare interes cu privire la calitatea acestora.

In consecinta, standardele privind valoarea activelor avand la baza respectivele ipoteci (underwriting) s-a prabusit, favorizand emiterea de noi ipoteci si securities au ajuns la un grad mult mai inalt decat ar fi ajuns fara securitizare.

Chiar daca institutiile de reglementare (Fed) ar fi intervenit cu toate parghiile la dispozitie, crede Greenspan, este putin credibil ca ar fi putut preveni criza subprime.

De ce? Pentru ca ar fi fost nevoie ca institutia de reglementare sa schimbe comportamentul investitorilor, cu ajutorul analistilor experimentati din sectorul privat, adica tocmai persoanele pe care regulatorii se bazeaza in analizele lor de piata.

Atunci cand opiniile investitorilor sunt afectate de euforie, chiar si o inovatie financiara atat de valoroasa precum securitizarea va merge prost, spune Greenspan.