Bancherul - BANCI / Opinie / Saxo Bank prezinta previziunile controversate pentru 2011

Banca daneză specializată în investiţii şi tranzacţionări online a făcut publice „Previziunile controversate pentru anul 2011”. Acest demers este un „Exerciţiu al Lebedei Negre”, inspirat de eseistul libanez, Nassim Nicholas Taleb şi realizat an de an de Echipa de Strategie a Saxo Bank, destinat clienţilor băncii. Un eveniment de tipul „Lebăda Neagră” este unul puţin probabil să aibă loc şi are următoarele caracteristici: este imprevizibil, are un impact uriaş şi, odată realizat, se inventează o explicaţie care îl face să pară mai puţin întâmplător şi mult mai previzibil decât a fost iniţial. Trebuie ţinut cont de faptul că acesta nu este un exerciţiu totalmente ştiinţific, iar previziunile nu sunt concepute în acest sens. De-a lungul anilor, patru din cele zece previziuni Saxo Bank s-au adeverit.

1. Congresul SUA va bloca a treia relaxare cantitativă propusă de Bernanke
Pe măsură ce ne vom îndrepta către cea de-a doua jumătate a lui 2011, politicienii şi specialiştii vor fi reuşit cu succes să pună Rezerva Federală într-o situaţie de maxim disconfort, fiind factorii decisivi care au făcut posibil dezastrul imobiliar din SUA ale cărui consecinţe vor fi bailoutul bancar şi catastrofa datoriei publice. Între timp, băncile „mult prea puternice pentru a eşua” se vor afla din nou într-o situaţie dificilă, întrucât portofoliile lor de ipoteci cu probleme vor ameninţa, încă o dată, solvabilitatea lor. Preşedintele Rezervei Federale, Ben S. Bernanke, se va ralia cu FOMC pentru a stabili o nouă puternică expansiune a politicii monetare pentru a salva, din nou, băncile cu probleme şi/sau guvernele locale. Încurajat de creşterea popularităţii şi a susţinerii politice, Ron Paul va contesta autoritatea Rezervei Federale, ceea ce va determina Congresul American să blocheze autoritatea acestei instituţii de a-şi extinde balanţa, şi va provoca o posibilă contestare în ceea ce priveşte mandatul dual forţă de muncă/inflaţie al Rezervei Federale.

2. Apple va cumpăra Facebook
Ce faci atunci când vrei să deţii controlul pieţei de dispozitive electronice şi mobile şi nu ai o prezenţă semnificativă în reţelele sociale? Un fond de război de doar 51 miliarde de dolari? Cumperi Facebook, filonul principal (în curs de monetizare) al reţelelor sociale. Conform sharespost.com, Facebook valorează 43 miliarde USD. Steve Jobs, CEO Apple, a declarat deja că Apple s-a aflat în negocieri cu Facebook cu privire la oportunităţi de parteneriat, dar că, în final, aceste discuţii nu au dus la nimic. Potrivit lui Jobs, Facebook era în căutare de „termeni oneroşi cu care nu puteam fi de acord”. La Sumitul Web 2.0., fondatorul Facebook, Mark Zuckenberg, a cerul Apple să-şi tempereze încercările de a conecta Ping cu Facebook, şi a declarat că Apple trebuie „ia biletul pentru acest tren”. S-ar putea ca Steve Jobs chiar să „urce în tren” şi să cumpere cu totul Facebook. Este foarte logic: Facebook nu concurează cu Apple şi se va „confrunta” cu Google, pe care Jobs îl îndrăgeşte de când Google a devenit inamicul numărul unu. O afacere perfectă! Baza de date gigantică a Facebook (peste 500 milioane de utilizatori) poate fi integrată în produsele şi serviciile Apple - orice utilizator Facebook va avea automat un cont de itunes Store şi chat FaceTime integrat în chat-ul Facebook. O mulţime de dispozitive iOS.

3. Indexul US Dollar va atinge 100
Traiectoria creşterii economice în majoritatea regiunilor lumii pare sănătoasă pentru o anumită perioadă de timp în 2011 – cel puţin în afara Europei şi Japoniei. Dar, apoi, problemele încep să apară în China, unde, noul plan 12 pentru următorii cinci ani, menit să genereze o creştere a consumului, nu va funcţiona aşa cum s-a dorit. În condiţiile în care baza industrială chineză va creşte cu un ritm foarte redus sau chiar deloc, ca urmare a schimbării politicilor, ţările satelit care depind de cererea chineză vor vedea cum economiile lor se vor confrunta cu corecţii aspre. Acest lucru va pune apetitul global pentru risc în panică, iar în condiţiile în care economia Japoniei depune mari eforturi, iar Zona Euro e în dezordine, dolarul american nu va mai arăta chiar aşa rău ca înainte. Aceasta este situaţia în special de când piaţa s-a aflat puternic pe o poziţie short pentru această monedă, la începutul anului. Desfăşurarea acestor poziţii împinge indexul USD cu 25% mai sus, la peste 100, spre sfârşitul trimestrului trei.

4. Randamentul obligaţiunilor de stat pe 30 de ani ale SUA scădea la 3%
Politica de devalorizare a dolarului, cu rădăcini în „războiul monedelor” din 2010, va forţa pieţele emergente să folosească mai mult din rezervele lor în dolari pe obligaţiuni. În plus, SUA se află la un pas de „japonizarea” economiei sale, cu inflaţia de fond în scădere. Relaxarea cantitativă propusă de Rezerva Federală nu a avut nici un efect pozitiv, în afară de alinarea durerilor balanţelor băncilor americane. Main Street nu a obţinut prea mult, în afară de anumite beneficii din preţurile pentru acţiuni puţin mai mari şi, având în vedere eşecul în curăţarea sistemului, împrumuturile îşi revin foarte încet, iar redresarea nu câştigă teren. Şi, să nu uităm de Zona Euro, unde BCE, UE şi FMI nu reuşesc să însănătoşească ţările periferice PIIGS, împingând ceata investitorilor agitaţi către paradisul lipsit de primejdii al Unchiului Sam. Se poate ca factorul „feel-good” să fi fost în creştere în SUA spre sfârşitul lui 2010, dar dispare în 2011, iar randamentul obligaţiunilor de stat pe 30 de ani vor scădea la 3%.

5. Aussie-Sterling se scufundă cu 25%
Marea Britanie se întoarce la valorile vremurilor de demult; vor munci mai mult, vor economisi mai mult şi, destul de curând, o expansiune puternică surprinzătoare în 2011 va ridica ancora pe măsură ce ţara, lovită de austeritate, va sfida opiniile pesimiştilor. Pieţele vor să se răzbune pe Marea Britanie, aşteptându-se ca economia să încetinească întrucât reducerile primului ministrul Cameron îşi fac loc în sistem. Oricum, reducerile înguste dar masive nu vor împiedica sentimentul consumatorilor şi, pe măsură ce economiile adevărate vor impulsiona producţia, economia va creşte în cea de-a doua jumătate a lui 2011 ca un fruntaş al creşterii în Europa.

Pe de altă parte, Australia depune eforturi economice în timp ce China apasă mai puternic pe frână pentru a evita ca inflaţia să iasă de sub control. Adăugând la acestea piaţa australiană de proprietate, care, puţin spus, are nevoie de constrângere sau, mai direct, arată ca un balon gata să explodeze, vom asista la o scădere de 25% în AUDGBP.

6. Petrolul ţâşneşte înainte de a se corecta cu o treime
Petrolul, impulsionat acum de macro aşteptările investitorilor, se lasă dus de val la peste 100 $/ baril, la începutul lui 2011, pe valul euforiei generate de redresarea economiei SUA. Spre deosebire de 2008, nu există nimic pentru a duce efectele mai sus, iar investitorii sunt lăsaţi să păstreze poziţii la petrol pe care nu le pot susţine. Ţiţeiul va sucomba la o corecţie violentă de o treime, spre sfârşitul anului.

7. Gazele naturale vor creşte cu 50 de procente
Gazele naturale intră în 2011 cu un surplus de provizii, întrucât criza economică globală a generat stocuri care depăşesc cererea pentru doi ani – ceea ce a condus la doi ani de pierderi de două cifre. Dar, intrând în 2011, indicatorii de bază pentru Henry Hub s-au îmbunătăţit semnificativ. Cererea industrială crescută bazată pe redresarea SUA, situaţia istorică de preţuri mici pentru petrol şi cărbuni, nivelarea indicatorului „forward curve” şi efectele propunerilor de a exporta mai mult din rezervele de gaze naturale ale SUA, toţi aceşti factori la un loc fac investiţiile pasive în gaze mult mai profitabile. Iar glazura: un aperitiv neobişnuit de rece va conduce la o diminuare rapidă a stocurilor. Astfel, Henry Hub va asista în 2011 la o creştere de 50%, ce are loc o dată la 25 de ani.

8. Aurul accelerează la 1800 USD, pe măsură ce războiul monedelor se înteţeşte
Războiul monedelor revine în 2011, alimentat mai degrabă de îmbunătăţirea situaţiei economie a SUA, decât de necesitatea de a susţine redresarea economică. Deficitul comercial al SUA se extinde pe măsură ce portofelul guvernului şi cel al cetăţenilor se goleşte. Întrucât deficitul comercial se măreşte, planul preşedintelui Obama de a „dubla exporturile în cinci ani” devine tot mai mult un obiectiv ireal care îndeamnă „cetăţeanul de rând” să forţeze mâna Congresului American să opteze pentru un dolar mai slab. Presiunea se acumulează în China şi, în timp ce investitorii fug spre metale, în căutarea unei oarecare stabilităţi, aurul se ridică puternic spre 1.800 de dolari/ uncie.

9.S&P500 atinge un maxim istoric
Dr. Bernanke, folosindu-se de mandatul său de „a se asigura că piaţa de capital continuă să crească”, nu încetează nici în 2011 să pompeze lichidităţi în sistem. Chiar şi investitorii de tipul „mom-and-pop” realizează că singura strategie care merită să fie urmată este aceea de a cumpăra atunci când preţurile sunt mici (dips). Dar această strategie funcţionează, de fapt, pentru Rezerva Federală. Chiar dacă este o „house of cards” şi consumatorii americani încep să cheltuiască pe măsură ce portofoliile lor de acţiuni se redresează şi uită de managerii banilor lor. Pentru America marilor companii (corporativă), euforia că preţurile sănătoase ale acţiunilor reprezintă un indicator al sănătăţii economice nu funcţionează şi astfel continuă procesul de deleveraging – îmbunătăţirea marjelor, o abordate atentă a modului în care sunt cheltuiţi banii şi a modului în care sunt gestionate balanţele, refinanţarea datoriilor la rate ale dobânzilor aproape de zero şi aşa mai departe. Următorul pas este o redresare în adevăratul sens al cuvântului, iar punctul de referinţă al indicilor SUA va vedea în oglinda retrovizoare vârful din 2007 în drumul său spre 1.600.

10. Indicele Bursei ruse (RTS) atinge 2500
O furtună perfectă pentru indicele RTS în 2011. Următoarea bulă economică globală va începe să crească devreme, la începutul anului, ducând petrolul brut la peste 100 USD/ baril. Investitorul american obişnuit nu va face nimic altceva cu banii săi decât să cumpere dips de pe piaţa americană de acţiuni, iar fanii pieţei ruse de acţiuni vor realiza valoarea în indicele lor când P/E pe un an ajunge la 8.6 şi P/B-ul la 1.26. RTS-ul aproape că se va dubla la 2500 în 2011. Potrivit pieţei de opţiuni, sunt una din douăsprezece şanse ca acest lucru să se întâmple – dar RTS-ul a fost ultima dată acolo la mijlocul lui 2008.

Despre Saxo Bank

Saxo Bank este o bancă specializată în investiţii şi tranzacţionări online. Banca permite clienţilor să tranzacţioneze instrumente valutare (FX), CFD-uri, ETF-uri, acţiuni, contracte Futures, opţiuni şi alte instrumente derivate prin intermediul a trei platforme de tranzacţionare; platforma pe bază de browser SaxoWebTrader, platforma care poate fi descărcată SaxoTrader şi SaxoMobileTrader, o platformă pentru telefonul mobil. Platformele sunt disponibile în peste 20 de limbi, direct de la Saxo Bank sau prin intermediul unuia dintre clienţii instituţionali ai băncii. White label reprezintă pentru Saxo Bank o zonă de business importantă şi presupune personalizarea şi crearea de mărci pentru platformele de tranzacţionare pentru alte instituţii financiare şi brokeri. Saxo Bank are peste 120 de clienţi white label şi deserveşte mii de clienţi retail în peste 160 de ţări. Saxo Asset Management a fost lansat în 2009 pentru a deservi segmentul investitorilor bogaţi şi, de atunci, şi-a triplat volumul bunurilor pe care le gestionează. Saxo Bank are sediul în Copenhaga şi birouri în Australia, Cehia, Franţa, Grecia, Italia, Japonia, Olanda, Singapore, Spania, Elveţia, Marea Britanie şi Emiratele Arabe Unite.