Bancherul - BANCI / Analiza / Conferinta anuala a Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania: temele dezbatute

Joi 11 noiembrie, sala Mitiţă Constantinescu a Băncii Naţionale a României a găzduit cea de-a doua conferinţă anuală a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România.

Evenimentul a beneficiat de speakeri de renume, interni şi internaţionali, printre care s-au numărat: Peter Sanfey, lead economist BERD, Matteo Ferrazi, economist Unicredit Grup, Charles Robertson, analist internaţional consacrat la ING, Ionuţ Dumitru, preşedinte AAFBR şi economist şef al Raiffeisen Bank, Valentin Lazea, economist-şef BNR, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, Mihail Ion, preşedinte al Raiffeisen Asset Management, Dragoş Neacşu, preşedinte Erste Asset Management, Lucian Anghel, vicepreşedinte AAFBR şi economist şef BCR, Nicolae Chidesciuc, vicepreşedinte AAFBR si economist şef ING România, Rozalia Pal, vicepreşedinte AAFBR si economist şef Unicredit Ţiriac Bank, Florian Libocor, economist şef BRD şi Florin Ilie, şeful direcţiei pieţe de capital din ING România. Din umbră, prin intermediul mesajelor video sau printing, lucrările au beneficiat de aportul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu dar şi al domnului Friedrich Mostboeck, vicepreşedinte în board-ul EFFAS (Federatia Europeana a Societatilor de Analisti Financiari), organizaţie la care este afiliată şi AAFBR.

Evenimentul a fost structurat pe două secţiuni. Prima, cea internaţională, şi-a propus să găzduiască discuţii care, plecând de la evoluţiile globale, să analizeze modul în care au reacţionat şi în care şi-au revenit anumite economii emergente din zona Europei Centrale şi de Est şi să găsească explicaţii pentru care alte ţări din regiune încă sunt în recesiune. De asemenea, participanţii la panel au încercat să contureze evoluţiile posibile în regiunea Europei Centrale şi de Est în funcţie de particularităţile acestei regiuni şi de specificităţile fiecărei ţări.

Cea de-a doua secţiune a conferinţei, una cu grad maxim de interactivitate, a încercat să să creioneze principalele scenarii posibile pentru România în 2011. În final au fost analizate şi implicaţiile evoluţiilor previzibile ale economiei asupra pieţelor financiare.

Nevoia de dezbateri de calitate

În debutul dezbaterilor, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi-a exprimat printr-un mesaj video speranţa că AAFBR va reuşi să transmită, în economie şi societate, mesaje din ce în ce mai clare şi convingătoare, care să limiteze efectele negative ale dezbaterilor lipsite de profesionalism care domina mediul public in acest moment. „Banca Naţională a României a subliniat, în repetate rânduri, că dialogul public în România, mai ales în ceea ce priveşte chestiunile financiare, bancare, problemele economice şi mai ales macroeconomice, trebuie să fie îmbunătăţit. Acum, mai mult decât altădată, dominanta discursului public trebuie să fie echilibrul, coerenţa, raţiunea, şi nu emoţia şi exagerările care distorsionează şi fac mult zgomot. Zgomot pe care ne este din ce în ce mai greu să-l explicăm atât pe plan intern, cât şi internaţional. Noi, cei de la BNR, mizăm pe dumneavoastră, cei din AAFBR, că veţi aduce un plus de normalitate în maniera în care se poartă în prezent dezbaterea publică pe aceste chestiuni“, a afirmat Isărescu.

Viziunea externă

Deşi Raportul Tranziţiei, elaborat de BERD, va fi lansat oficial la Londra abia săptămâna viitoare, Peter Sanfey, economist-şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, a dezvăluit în premieră câteva cifre cheie pentru România. Conform acestora, vom încheia 2010 cu o scădere economică de 2%, dar vom reuşi o uşoară creştere în 2011 de 0,9%.

„În Raport se vorbeşte despre revenire şi reformă. Modelul de creştere pe care se bazează această regiune nu a fost fundamental greşit, dar trebuie modificat. Ceea ce vedem acum este că riscul este ca ţările să se automulţumească şi să traiască în complezenţă. Ar fi foarte rău ca ţările din regiune să nu înveţe din criza economică. Potrivit cifrelor principale valabile pentru cele 29 de ţări în care BERD investeşte, la modul general va exista o creştere economică de 4,2%, un nivel rezonabil faţă de anul trecut, când a fost de 4,1%. Cei mai buni perfomeri din regiune vor fi Polonia şi Republica Cehă. Din păcate, România are probleme în Europa Centrală şi de Răsărit, şi previzionăm o scădere economică de 2% pentru 2010, şi o creştere de doar 0,9%, în 2011. Suntem mai pesimişti decât FMI-ul, dar undeva la mijloc”, a precizat Sanfey.

Reprezentantul BERD nu vede trecerea României la euro în 2015 ca pe o ţintă realistă: „Personal, cred că anul 2015 ca ţintă de adoptare pentru moneda euro este cam optimistă pentru România. Nu este un lucru simplu, iar problemele nu se pot rezolva peste noapte. Dacă vreţi să vă îmbunătăţiţi nivelul macroeconomic, trebuie să aveţi o legislaţie adecvată. Nu o să ne întoarcem prea repede la modelul de creştere de dinaintea crizei, dar ţările trebuie să se concentreze pe barierele privind creşterea instituţională. Deşi România şi Bulgaria aveau creştere când au aderat la Uniunea Europeană, cred că acele cifre mascau de fapt probleme mari. Administrarea taxelor şi impozitelor este o problemă pentru România. Trebuie să ia exemple din alte ţări, în care politica fiscală decurge normal. Europa de Est are o problemă de imagine, dar, dacă ne uităm la ultimii zece ani, vedem schimbări majore pozitive. Deocamdată, în Polonia şi Turcia se poate învesti cel mai sigur la ora actuală. În România... poate peste doi ani“, a subliniat Peter Sanfey. Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, a atras şi el atenţia asupra faptului că nu mai este un lucru uşor să atragi investiţii străine, precum în perioada premergătoare crizei, chiar dacă bani ieftini încă există: „Europa a fost scoasă din centrul atenţiei investitorilor de state din Asia, America de Sud sau chiar Africa, pieţe ce devin din ce în ce mai interesante”.

Matteo Ferrazi, reprezentantul Unicredit, a încercat să dea o notă de optimism referitoare la viitorul economiilor europene, semnalând însă persistenţa decalajelor. „Băncile îşi regândesc strategiile. Cele mai rele timpuri au trecut, iar sistemul bancar începe să-şi revină. Creditarea începe să se dezvolte, iar banii încep să vină în ţările din Europa Centrală şi de Est. Situaţia actuală din sistemul bancar nu este atât de groaznică cum era în urmă cu câteva luni în urmă. Unele dezechilibre structurale încep să fie rezolvate. Vedem o creştere accelerată a PIB-ului de 3,8% în regiunea Europei Centrale şi de Est în 2011, în cele 17 ţări. Pentru România încă vedem creştere negativă pentru 2010, la polul opus fiind Turcia, cu cea mai mare creştere din Europa. Ţările din Europa Centrală şi de Est depind foarte mult de cererea Germaniei. Scenariul nu este neapărat negativ, dar modelul de creştere economică va fi diferit faţă de anii anteriori. România, Polonia sau Lituania vor continua să aibă deficite mari, dar, în general, situaţia arată bine în Europa Centrală şi de Est”, a spus reprezentantul UniCredit Group.
În ceea ce priveşte datoria externă consemnată la nivelul ţărilor din Europa Centrală şi de Est, Matteo Ferrazzi a menţionat că este una dintre cele mai importante probleme.

„Soldul contului curent a fost o boală a ţărilor balcanice. Acum, majoritatea ajustărilor s-au făcut încă din 2009. Modelul de creştere în viitor va fi diferit. Datoria externă a ţărilor din Europa Centrală şi de Est este cea mai problematică. Multe ţări cu datorii externe din zona Baltică şi-au depăşit cu peste sută la sută PIB-ul European”, a subliniat oficialul UniCredit Group.

După ce a prezentat o paralelă foarte interesantă între marile crize economice ce au zguduit lumea începând cu 1929, analistul internaţional Charles Robertson a încercat să facă şi o previziune pentru revirimentul global. Conform datelor sale, pornind de la premisa că revenirea va avea loc după modelul ce a urmat crizei petrolului din 1973, pieţele emergente ar putea ajunge la creşteri economice comparabile cu cele din 2007 undeva prin 2015. În finalul prezentării sale, analistul a încercat să ne facă să fim mai puţin speriaţi de inflaţie, dezechilibru macroeconomic reaprins în ultimele luni, pornind de la premisa că aceasta dăunează cu precădere statelor în care economisirea e la cote înalte, cum ar fi China sau Germania. Concluzionând, Roberson a atras atenţia guvernanţilor să se aplece mai mult asupra studiului pieţelor şi să recepteze şi interpreteze corect semnalele date de acestea.

Medicaţie şi diagnostic

În cea de-a doua secţiune, „dirijorul” Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, a încercat să obţină de la cei opt membri ai panelului diagnostice cât mai exacte ale stării economiei româneşti şi reţete pentru scoaterea ei din criză, pornind chiar de la mediul financiar.

Florin Ilie, şeful direcţiei Pieţe de Capital din ING, vede o vulnerabilitate mare în capacitate administrativă slabă şi propune, pe modelul consacrat la antipozi, o capacitare mai serioasă a unor organizaţii precum Consiliul Fiscal, care să aibă şi rol decizional, nu numai consultativ.

Rozalia Pal, economistul şef al Unicredit Ţiriac Bank, remarcă rolul hotărâtor al exporturilor, singurele care pot trage la ora actuală România din recesiune. Analistul UniCredit consideră că „sectorul privat ne-a arătat că există potenţial, şi depinde de noi să-l valorificăm. Economia nu are nevoie acum de stimulente, ci de un cadru juridic şi fiscal stabil”.

Florian Libocor, economistul şef al BRD, semnalează şi el slaba gestiune fiscal-bugetară: „De ce a putut Bulgaria, cu un TVA de 17% şi o cotă unică de 10%, să colecteze 38% din PIB, iar România, cu un TVA de 19% şi o cotă unică de 16%, să colecteze 33%?”.

Nicolae Chidesciuc, economistul şef al ING, consideră că e nevoie de continuarea ajustării dezechilibrelor, care sunt de natură structurală şi nu ciclică: „Dacă vrem să sperăm la creştere economică sănătoasă, nu putem să o facem decât dacă ne rezolvăm problemele. Acest proces de ajustare fiscală trebuie să se facă pe cheltuieli, dar nu trebuie să fie ignorată partea investiţională. Avem nevoie de investiţii acum ca să putem spera la o creştere în viitor“.

Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen, vede necesare eforturi sustinute in termeni de reforme structurale in economie pentru a reporni economia pe baze sustenabile, in conditiile in care spatiul fiscal pentru stimularea economiei este foarte redus. „Economisirea noastră internă este prea mică pentru a putea dezvolta ţara şi a asigura convergenta reala a economiei. Trebuie să fim atractivi pentru investitorii straini pentru a atrage intrari de capitaluri care sa alimenteze investitiile. Trebuie să ne iasă din cap ideea că trebuie să avem cele mai mici salarii si cea mai mică fiscalitate pentru a atrage investitii straine directe. Trebuie să punem accent pe chestiuni care ţin mai degraba de aspecte calitative, cum ar fi de exemplu reducerea birocratiei si imbunatatirea mediului de afaceri.”

Lucian Anghel, economistul şef al BCR, propune focusarea pe atragerea de investiţii, în condiţiile în care economisirea internă nu e suficientă. Oficialul BCR arată că acolo unde au existat proiecte bune sau marketing bun – vezi Polonia, care a atras 6 miliarde euro USD – fluxul investiţional nu a fost perturbat semnificativ de criză. El plusează, spunând că România trebuie să îşi fixeze 5 proiecte de investiţii prioritare către care să-şi canalizeze eforturile, şi nu 46.000, numărul actual de proiecte aflate prin sertarele autorităţilor.

Şi Mihail Ion, şeful Raiffeisen Asset Management, merge pe ideea atragerii de investiţii, considerînd o prioritate pentru România recâştigarea încrederii investitorilor. Dragoş Neacşu, şeful Erste Asset Management, vede necesară modernizarea statului, idee înfăptuită de regele Carol I, rămas şi acum in memoria şi sufletele românilor pentru ceea ce a făcut. Oficialul Erste subliniază şi necesitatea capacitării elitelor, care să îi scoată din amorţire pe cei ce iau decizii dar se comportă precum nişte „statui în viaţă”. Ambii reprezentanţi ai sectorului fondurilor de investiţii au afirmat că la ora actuală piaţa de capital e decuplată de economie şi că s-a ratat un prim deceniu din mileniul trei pentru dezvoltarea acestui important segment de business.

Riscuri şi efecte adverse

Diagnostice există, medicaţie există, din păcate există şi riscuri, aşa-numite efecte potenţiale adverse. La acest capitol majoritatea vorbitorilor şi-au exprimat temeri referitoare la spectrul politic.
Ionuţ Dumitru consideră că cel mai important risc este acela ca mediul politic să isi piarda angajamentul de a continua reformele structurale deja începute: „Cred că suntem cu toţii de acord că cel mai mare risc este unul care ţine de politic, de angajamentul forţelor politice de a merge înainte cu reformele, să reapară mugurii creşterii economice şi să vedem un apetit pentru reforme în scădere“, a mai spus Dumitru.

Aceeaşi nelinişte e împărtăşită şi de Lucian Croitoru: „Riscurile politice rămân destul de ridicate în viitor, mai ales în perspectiva în care vor fi alegeri în 2012, 2013 şi 2014. Riscurile rămân ridicate pentru că avem o dependenţă foarte mare de ajutoare sociale“.
Şi Lucian Anghel face front comun cu cei doi: „vom avea cinci alegeri în următorii 10 ani şi am văzut ce înseamnă măsurile populiste. Din păcate am constatat că în asemenea momente nu prea putem spune nu unor măsuri populiste, care ne pot confisca creşterea pe termen lung“.

Creşterea economică şi sistemul bancar

Ultima parte a discuţiei a fost focusată pe relaţia sistem bancar-economie. Paneliştii au căzut de acord asupra faptului că sistemul bancar românesc a făcut faţă cu brio crizei, băncile mamă şi-au menţinut interesul şi expunerea pe România. Lucian Croitoru a atras atenţia că, deşi mulţi sunt convinşi de contrariu, reluarea creditării va avea loc după ce creşterea economică se va face simţită. Consilierul Guvernatorului Băncii Naţionale a României a subliniat şi faptul că împrumuturile în euro reprezintă componenta pe care au crescut creditele, precum şi că, la ora actuală, sistemul bancar din România se afla într-o situaţie bună.

„Componenta pe care au crescut creditele au fost împrumuturile în euro. Sistemul bancar din România este bine încă, deoarece majoritatea creditelor sunt provizionate, iar băncile-mamă au arătat că îşi menţin încrederea. Sistemul bancar este, deocamdată, mai puţin afectat de creşterea economică decât s-ar putea aştepta cineva, datorită măsurilor prudenţiale. Băncile sunt instituţii care, prin natura lor, sunt pro-ciclice”.

În ceea ce priveşte evoluţia creditelor neperformante, analiştii se menţin reţinuţi, avansând un vârf de creştere undeva la mijlocul anului 2011, moment după care se aşteaptă intrarea indicatorului pe un trend descendent.

„Provocarea cea mai mare pentru bănci nu va fi strict legata de evoluţia creditelor neperformante, ci de măsurile necesare în cazul creditelor deja restructurate. În momentul de faţă, restanţele la credite se află la un nivel rezonabil. Probabil că vom continua să ne ducem în sus cu creditele neperformante până să ne stabilizăm. Vârful creditelor neperformante ar trebui să-l vedem la jumătatea anului viitor”, consideră economistul şef al Raiffeisen, Ionuţ Dumitru.