Misu Negritoiu: riscul valutar al creditelor in euro pe termen lung nu este real |
Autor: Bancherul.ro 2008-03-19 14:40 |
|
Riscul valutar invocat de Banca Nationala a Romaniei (BNR) in cazul creditelor in valuta nu este unul real, in privinta creditelor pe termen mediu si lung, cum sunt creditele ipotecare, a spus miercuri directorul general al ING Bank România, Misu Negritoiu, in cadrul unei conferinte de presa in care au fost prezentate rezultatele obtinute de banca in 2007 (vezi detalii privind rezultatele in documentul atasat).
Argumentatia sa: atunci cand leul se devalorizeaza, dobanzile la lei cresc, asadar creditele in valuta raman mult mai avantajoase pentru ca au dobanzi mult mai mici.
"De altfel, noi am observat ca in ciuda campaniei de demonizare a creditelor in valuta, nu am observat o reducere a cererii acestor credite din partea clientilor", a precizat Negritoiu. Mai mult, adauga el, avem multi clienti care ne-au reprosata ca i-am indatorat excesiv imprumutandu-i in lei.
Băncile au tendinta de a limita riscurile, inclusiv pe cele valutare, iar deprecierea monedei nationale creste riscurile pentru bănci si implicit costurile, care se transferă în majorarea dobânzilor.
"Noi luptăm mai mult decât BNR pentru limitarea creditului în valută, deoarece de multe ori, riscul valutar nu este cel perceput", a spus Negritoiu.
"Dacă separi riscul de transfer si riscul de ridicare a convertibilitătii, el se reflectă în cresterea costurilor financiare, deci în majorarea dobânzilor, asa cum s-a întâmplat deja. Deprecierea leului se simte si se transferă în cresterea dobânzilor, iar costul creditelor în lei creste mai rapid decât costul creditelor în valută", a adăugat el.
Efectul deprecierii leului se adugă, astfel, majorării dobânzii de politică monetară a Băncii Nationale a României (BNR) cu 2% - de la 7% pe an în octombrie la 9% în februarie, care a urcat dobânzile interbancare, referintă pentru dobânzile variabile la împrumuturile bancare.
De altfel, portofoliul de credite al ING Bank România are o structură echilibrată - 50% în lei si 50% în euro, a explicat Negritoiu. Pe segmentul de wholesale, creditele în lei au chiar o pondere mai mare (55%), în timp ce împrumuturile în euro reprezintă restul de 45%.
În schimb, creditele în valută au cea mai mare pondere - de 60% - pe segmentul de retail, împrumuturile în lei reprezentând 40%, a mai spus directorul general al băncii.
La finalul lunii ianuarie, 55% din valoarea împrumuturilor acordate de băncile de pe piata românească populatiei si firmelor era reprezentată de credite în valută, restul de 45% fiind în lei.
|
|