Fraude de 100 milioane de euro pe piata de leasing |
Autor: Bancherul.ro
2009-02-13 22:04 |
|
Fraudele de pe piaţa de leasing sunt estimate la câteva zeci de milioane de euro, poate chiar spre 100 milioane euro în 2008, fenomen care a luat amploare odată cu creşterea competiţiei între jucători, a declarat pentru NewsIn secretarul general al ALB, Adriana Ahciarliu.
"Sunt firme care au pierderi prin fraudă de ordinul milioanelor de euro cuantificate la sfârşitul lui 2008, firme care au înregistrat fraude de câtorva zeci de mii de euro, dar şi firme care nu au niciun fel de pierderi prin fraudă. Nu ştii niciodată când un contract devine un dosar de fraudă", a explicat secretarul general al Asociaţiei Societăţilor Financiare din România (ALB), Adriana Ahciarliu, într-un interviu acordat NewsIn.
Ea a adăugat că instituţiile financiare nebancare (IFN) nu au acces la baza de date privind managementul riscului - la Centrala Riscurilor Bancare (CRB) -, fapt ce amplifică creşterea numărului de cazuri.
"Dacă aceste companii ar avea acces la baza de date de management al riscurilor, incidenţa de neplată a creditelor acordate de IFN-uri ar fi mai mică", a explicat secretarul general al ALB.
"Încă nu avem acces la CRB, acolo unde am putea să vedem un anume comportament de plată, o anume datorie agregată a furnizorilor şi a clienţilor noştri. Banca centrală a promis că de la 1 ianuarie vom avea acces la CRB, însă suntem în februarie şi ne aflăm în aceeaşi situaţie ca şi anul trecut când se făceau promisiuni oficiale", a comentat Ahciarliu.
Ea susţine că firmele de leasing sunt obligate să fie mult mai prudente atunci când finanţează un client şi, în acelaşi timp, trebuie să impună un management al riscului care să cuprindă şi bonitatea şi prestigiul furnizorului, nu doar pe cele ale clientului.
Segmentul de echipamente, cel mai afectat de fraudă
Segmentul de echipamente este de regulă cel mai afectat de fraudă, în special cel de echipamente industriale sau pentru construcţii, a explicat secretarul general al ALB, Adriana Ahciarliu.
La polul opus se situează segmentul auto, deoarece în acest caz intervine procesul de înmatriculare. "Cea mai comună modalitate de fraudă a fost aceea de a finanţa un bun, cum ar fi echipamentele, fără să-ţi dai seama că acelaşi echipament a fost finanţat anterior de o altă socientate de leasing", a adăugat ea.
În acelaşi timp, nu există o bază de date pentru identificarea bunurilor care pătrund în ţară - cum sunt echipamentele -, aşa cum există pentru vehicule.
"Dacă legea nu o cere - este şi vina pieţei că nu şi-a creat-o. Ce facem noi, la nivel de asociaţie, va fi un scut protector doar pentru membrii asociaţiei deocamdată", a explicat Ahciarliu.
"Faptul că un echipament are proprietar prin societatea de leasing în prezent nu exclude posibilitatea să existe un alt proprietar anterior finanţatorului, de care să nu ştim pentru simplu fapt că nu este înscris într-o bază de date dedicată", susţine ea.
Ahciarliu a explicat că există şi o arhivă electronică a proprietăţii (pentru bunurile care au o serie de identificare), iar dacă aceasta ar fi fost folosită, cu siguranţă multe fraude ar fi fost evitate.
"La ora actuală puţine companii o utilizează. Cum utilizarea ei nu este obligatorie prin lege, nu este folosită", a mai spus Ahciarliu.
ALB a semnat un protocolul cu Poliţia Română în decembrie 2008, care presupune accesul la o anume bază de date, iar în prezent se lucrează la implementarea acestui protocol.
|
|
