Garantarea randamentelor peste inflatie in cazul pensiilor private obligatorii, contestata |
Autor: Bancherul.ro
2009-02-13 08:10 |
|
Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania nu este de acord cu propunerile privind garantarea unor randamente peste inflatie in Pilonul II de pensii private obligatorii.
Cu privire la propunerile vehiculate in ultima perioada, privind propunerea garantarii de randamente peste inflatie in Pilonul II de pensii private obligatorii, Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) va supune atentiei cateva precizari de maxima importanta:
1. Propunerea este incompatibila cu legislatia Romaniei si cu filosofia reformei pensiilor, precum si cu Pilonul II romanesc;
2. Nicaieri in lume nu exista un sistem de pensii private asemanator celui romanesc care sa oblige prin lege la garantarea de randamente peste inflatie;
3. In regiunea Europei Centrale si de Est exista 11 state cu sisteme de pensii private asemanatoare cu cel romanesc. Niciunul nu obliga la garantarea prin lege a randamentelor peste inflatie, dar toate pietele de profil au reusit aceasta performanta (studii de caz pe Polonia si Ungaria);
4. Sistemul romanesc de pensii private ofera deja DOUA GARANTII foarte solide, dintre care una lipseste din practica regionala. Practic, niciun roman nu va primi din sistemul privat o pensie mai mica decat suma economiilor pe care le-a facut in acest sistem;
5. „Garantarea inflatiei” este si tehnic imposibila, neexistand pe piata romaneasca instrumente financiare care sa performeze in mod GARANTAT peste inflatie – nici macar statul roman nu ofera aceasta garantie, prin titlurile de stat pe care le emite;
6. O asemenea masura ar avea numai efecte negative, clar in defavoarea participantilor;
7. Parlamentul Romaniei a inteles deja aceste argumente si a respins anul trecut o propunere legislativa care continea si aceasta propunere.
Mai jos, detalii si argumente precise pentru cele afirmate anterior:
1. Aceasta propunere este inspirata din sisteme de pensii private construite pe o cu totul alta filosofie decat sistemul din Romania. Garantarea unor randamente (eventual, legate de un indicator cum este inflatia) este practicata in sistemele de pensii private de tip „beneficii definite” (DB) si nu apare in niciun sistem de tip „contributii definite” (DC) asa cum este legiferat sistemul romanesc de pensii private. In sistemele de tip DB insa (larg raspandite in Europa de Vest, Asia si Australia), fondurile de pensii sunt ocupationale si neobligatorii – intrucat angajatorii sunt cei care contribuie in beneficiul salariatilor, iar aceasta practica a precedat cu mult legislatia in domeniu.
Practic, angajatorul din sistemele DB isi integreaza salariatii intr-o schema de economisire pentru pensionare si le „garanteaza” acestora o pensie, de exemplu, de 50%-80% din ultimul salariu, evident fiind nevoie de indexarea periodica a contributiilor, pentru a obtine acest obiectiv. „Garantarea inflatiei”, in putinele sisteme DB unde ea exista, nu se face insa anual, ci pe intreaga perioada de cotizare, de 20-30-40 de ani. Daca in aceasta perioada fondurile garantate nu au depasit inflatia, finantatorul schemei de pensii respective indexeaza fondurile cu diferenta pana la rata cumulata a inflatiei.
Orice garantie de acest tip genereaza si costuri aferente semnificative, care ar trebui suportate de catre beneficiarii sistemului, adica de catre participanti. Propunerea unor astfel de false solutii in sistemul romanesc de pensii private, total incompatibile cu asemenea practici, denota un grad foarte redus de intelegere a legislatiei romanesti si a filosofiei reformei sistemului de pensii din Romania.
De asemenea, este de mentionat ca tot mai multe sisteme de pensii private de tip „beneficii definite” isi schimba din temelii filosofia si migreaza catre modelul „contributii definite”, mai simplu si mai sustenabil. Potrivit Watson Wyatt, cea mai mare companie globala de consultanta in domeniul pensiilor private, ponderea fondurilor DB la nivel mondiala a scazut de la 70% la 55% numai in ultimii 10 ani, in timp ce ponderea fondurilor DC a crescut de la 30% la 45%, tendinta fiind in prezent accelerata. Concluzia: statele au observat din proprie experienta ca sistemele de pensii de tip DC (cum este si cel romanesc) sunt mai simple, mai eficiente, mai transparente si mai sustenabile;
2. Nicaieri in lume nu exista vreun sistem de pensii private asemanator cu cel din Romania care sa impuna randamente garantate peste nivelul inflatiei. Tehnic vorbind, nu exista niciun sistem de pensii private de tip „contributii definite” (DC), cu participare individuala obligatorie, fara caracter ocupational, unde fondurile sa fie obligate de lege sa performeze peste inflatie – o asemenea garantie anuala fiind imposibila in termeni practici. Modelul de pensii private adoptat de Romania in 2007 mai este folosit de alte peste 30 de state (majoritatea in America de Sud si Europa Centrala si de Est), la recomandarea si cu supravegherea Bancii Mondiale, iar niciunul dintre aceste peste 30 de state nu obliga fondurile de pensii sa garanteze randamente peste inflatie. Banca Mondiala, care a perfectionat modelul de pensii private multipilon aplicat si de Romania, nu a recomandat niciunei tari dintre acestea introducerea unui astfel de sistem de garantare;
3. In regiunea Europei Centrale si de Est exista 11 state cu sistem de pensii private multipilon (modelul Bancii Mondiale). Dintre acestea, cele mai vechi sisteme comparabile cu cel romanesc sunt cele din Ungaria (care a introdus pilonul II obligatoriu in 1998) si Polonia (1999). Ambele sisteme de pensii private obligatorii au obtinut in ultimii 10 ani performante investitionale care au depasit cu mult inflatia, fara ca aceasta cerinta sa le fie impusa prin lege.
In Ungaria, fondurile de pilon II au obtinut in perioada 1998-2008 un randament mediu de 7,5% pe an (122%, cumulat pe toata perioada), in timp ce inflatia medie anuala din aceeasi perioada a fost de 7% pe an (109% cumulat pe acesti 10 ani). De mentionat ar fi ca Ungaria a incercat un sistem de garantare a randamentelor pentru pilonul II, care s-a dovedit a fi un experiment nereusit si a fost abandonat, pentru ca a daunat fondurilor de pensii si participantilor acestora! Mai precis, in perioada 1998-2002, fondurile de pilon II au fost obligate prin lege sa garanteze un anumit procent din randamentul titlurilor de stat pe terment lung emise de statul maghiar. Din 2002, dupa ce masura a plafonat randamentele fondurilor, a redus la minim concurenta si a determinat un comportament investitional „de turma” (in dezavantajul clar al participantilor), ea a fost eliminata din legislatie.
In Polonia, fondurile de pilon II au obtinut in perioada 1999-2008 un randament mediu de 9,4% pe an (145%, cumulat pe toata perioada), in timp ce inflatia medie anuala din aceeasi perioada a fost de 3,8% pe an (45% cumulat pe acesti aproape 10 ani). In termeni reali (peste inflatie), fondurile poloneze au avut randamente medii anuale de 5,34% peste inflatie in ultimii 9 ani si 7 luni.
De mentionat ar fi ca in ambele cazuri (Ungaria si Polonia), performantele descrise mai sus au fost obtinute in conditiile in care fondurile au „prins” atat criza financiara din 2001-2002, cat si pe cea existenta – performantele de mai sus includ aceste doua perioade foarte nefavorabile – si totusi fondurile de pensii private au reusit sa depaseasca inflatia prin investitii performante, fara a fi obligate de lege. Aceasta este de altfel situatia generala si in restul pietelor de pensii private din Europa Centrala si de Est;
4. Sistemul romanesc de pensii private (Pilon II) ofera deja participantilor sau doua garantii foarte solide, reglementate prin lege: garantia contributiilor nete (la finalul perioadei de cotizare, niciun client nu va primi mai putin la pensia privata decat sumele depuse, minus comisioanele de administrare) si garantia randamentului minim relativ la piata (niciunui fond nu ii este permis, prin lege, sa aiba randamente semnificativ mai reduse decat media pietei);
5. „Garantarea inflatiei” este nu doar „teoretic”, ci si tehnic si practic imposibil de aplicat, intrucat pe piata financiara romaneasca nu exista niciun instrument care sa poata furniza randamente garantat peste inflatie, nici macar titluri de stat cu randament garantat peste inflatie. Deci nici macar statul roman nu poate oferi asemenea garantii legate de inflatie;
6. Daca o asemenea propunere de „garantare a inflatiei” in Pilonul II ar fi „testata” si in Romania, pe banii celor 4,6 milioane de romani care economisesc si si-au pus increderea in acest sistem (dintre care circa 40% nu in mod obligatoriu, ci VOLUNTAR – avand varsta intre 35 si 45 de ani), ea ar avea ca efect imediat reducerea la zero a concurentei intre fonduri, care ar adopta aceeasi strategie investitionala si ar rata toate oportunitatile investitionale eficiente pe termen lung – ar genera asa-numitul efect de „cost de pierdere de oportunitate”. Piata ar ajunge astfel la o alocare suboptimala a plasamentelor investitionale, in defavoarea participantilor. Masura ar plafona randamentele fondurilor si ar scoate de pe piata, unul cate unul, fondurile de pensii, iar in final sistemul s-ar prabusi sub propriile costuri;
7. Parlamentul Romaniei a inteles insa deja toate aceste argumente, respingand in toamna anului trecut o initiativa legislativa care cuprindea si propunerea de „garantare de randamente peste inflatie” pentru fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II).
APAPR considera ca optiunea dezvoltarii actualului sistem de pensii administrate privat si facultative din Romania este deschisa. Evolutia Pilonului II catre un sistem multifond este posibila, la fel ca si aparitia unui sistem de pensii ocupationale. Toate acestea sunt posibile numai dupa ce piata romaneasca de profil se va maturiza, iar actualul sistem va capata amploarea care sa-i asigure stabilitatea si eficienta maxima, in beneficiul exclusiv al participantilor la sistem.
APAPR invita in mod oficial contestatarii Pilonului II romanesc la dezbateri pe toate aceste teme, pentru a evita propunerile eronate si amagitoare, cum este „garantarea inflatiei”, si a gasi acele solutii optime, care sa contribuie la obtinerea de pensii decente din sistemul privat pentru milioanele de romani ce si-au pus speranta in acest sistem.
APAPR reprezintă asociaţia administratorilor fondurilor de pensii private şi a băncilor depozitare din România. APAPR este o organizaţie profesională, neguvernamentală, apolitică, independentă, non-profit, creată în scopul protejării intereselor, promovării, afirmării, dezvoltării colaborării şi cooperării în domeniul fondurilor de pensii private de pe piaţă românească. APAPR are în prezent 20 de membri, reprezinta interesele a peste 97% dintre cei 4,6 milioane de participanti la Pilonul II şi este afiliată la cele mai puternice şi influente organizaţii mondiale de profil: EFRP (Federaţia europeană a fondurilor de pensii private) şi FIAP (Federaţia internaţională a fondurilor de pensii private multipilon).
|
|
