Tariceanu: Basescu nu vrea acord cu FMI pentru ca monitorizarea este stricta si e an electoral |
Autor: Bancherul.ro
2009-01-29 22:51 |
|
Preşedintele PNL, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, joi, că preşedintele Traian Băsescu nu doreşte un acord cu FMI care să prevadă şi virarea sumelor de la Fond pentru că acesta ar presupune o monitorizare foarte strictă, ori acesta este un an electoral, iar şeful statului vizează un nou mandat.
"De ce nu doreşte, după părerea mea, domnul Băsescu un acord cu FMI? Pentru că un acord care să prevadă şi virarea sumelor de la FMI ar presupune o monitorizare foarte strictă. Iar anul acesta este un an electoral şi domnul Băsescu vizează un nou mandat prezidenţial. Cu o constrāngere de tip FMI, marja de manevră a domnul Băsescu īn calitate de prim-minstru va fi foarte redusă", a susţinut Tăriceanu, citat de Mediafax.
El a apreciat că actualul buget, dar şi o monitorizare a FMI nu vor mai permite Guvernului să facă "o serie de jonglerii nejustificate" prin care să īncerce să-şi ducă la īndeplinire o serie de promisiuni electorale.
Liderul PNL a menţionat că īn problema unui acord cu FMI a observat "o clară confuzie şi contradicţie īntre factorii de putere actuali".
"Īn timp ce preşedintele Băsesecu spune ar vrea un acord cu FMI, dar banii să fie luaţi de la UE, vorbind de o sumă de 6-7 miliarde de euro, Geoană vorbeşte de 20 de miliarde, īn condiţiile īn care bugetul Romāniei are 51 de miliarde de euro", a spus fostul premier.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că nu este partizanul unui īmprumut de la FMI, ci din bani europeni şi a menţionat că a anunţat Comisia Europeană că Romānia intenţionează să contracteze un īmprumut de 6-7 miliarde euro, sub supravegherea Fondului.
"Avem nevoie de la FMI de un acord de supraveghere", a explicat preşedintele, precizānd că UE nu dispune de un astfel de mecanism pentru a verifica gestionarea banilor īmprumutaţi statelor membre.
Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat, miercuri seară, la B1TV, că Romānia are nevoie, īn luna mai, de circa 20 de miliarde de euro pentru finanţarea deficitului, el vorbind, totodată, de un īmprumut posibil de la FMI de 6 sau 7 miliarde de euro.
|
|
