România a păstrat în luna octombrie 2024 prima poziție în UE în ce privește inflația anuală, conform datelor publicate de Eurostat.
În contextul unei ușoare creșteri (+0,2 puncte procentuale față de luna precedentă), avansul prețurilor (5% după metodologia europeană) ne-a poziționat peste Estonia (4,5%, modificare semnificativă de la 3,2% anterior), Belgia (tot 4,5%, dar după 4,3%) și Polonia (în staționare la 4,2%).
Pentru referință, menționăm că, pe ansamblul UE, inflația anuală a fost în octombrie 2024 de 2,3%, în creștere similară cu cea de la noi (2,1% anterior), după ce marcase în septembrie cea mai mică valoare din ultimii ani. Zona Euro a înregistrat o evoluție mai pronunțată scăzătoare (2%, după 1,7% anterior, valoarea lunară fiind de +0,4%).
Pe Zona Euro, cea mai mare contribuție la inflația anuală a venit pe segmentul de servicii (+1,77 puncte procentuale, adică aproape 90% din total), urmat la mare distanță de mâncare, alcool și tutun (+0,56 pp) și bunuri industriale (doar +0,13 pp, ceea ce ar trebui să ne dea de gândit), în timp ce influența energiei a fost negativă (-0,45 pp).
În 19 state indicele anual al prețurilor a crescut, în șase state a stagnat (Polonia 4,2%, Olanda 3,3%, Grecia 3,1%, Portugalia 2,6%, Austria 1,8% și Cipru 1,6%, ) iar în doar două state a scăzut. Slovenia a coborât de la 0,7% la zero iar Lituania de la 0,4% la 0,1%, unde s-a intersectat cu Irlanda venită după 0% anterior).
De reținut la nivel regional, dintre statele cu regim de flotare controlată a monedei naționale ca și noi, Cehia a marcat o creștere, de la 2,8% la 3% iar Ungaria a urcat de la 3% la 3,4%. Bulgaria, cu leva indexată la euro pe paritatea fostei mărci germane, a ajuns la o inflație de 2%, față de 1,5% în septembrie.
În context, ar trebui să luăm aminte că trendul de scădere sistematică a inflației la nivel european a fost reversat iar variațiile semnificative de la o lună la alta nu sunt excluse.
Efectul de bază a jucat un rol major (vezi cazul Ungariei, care a scăzut în ultimele 12 luni de la 9,6% la 3,4%, deși a avut o inflație mai mare decât noi cumulat pe ultimii doi ani).
Tendința generală a fost dată de cele mai mari două economii ale Zonei Euro (Germania a urcat abrupt de la 1,8% până la 2,4%), în timp ce Franța s-a menținut sub media Eurozonei (de la 1,4%, la doar 1,6%). În Italia, avansul prețurilor față de aceeași lună a anului trecut s-a diminuat de la 0,7% la 1%, în contextul unui avans lunar de 0,3% identic cu cel din Hexagon.
Una peste alta, trebuie subliniată tendința de stabilizare a inflației spre un nivel redus, în apropirea reperului teoretic de 2% în cele mai mari state ale Uniunii, care sunt și principalele noastre partenere în comerțul exterior.
Efectele manifestate acolo asupra creșterii prețurilor fiind transmise către economia României pe lanțurile de producție și prin schimburile comerciale.